SCENARII la ultimul Consiliu JAI din 2023. România și Bulgaria rămân oficial în cărți, dar tot la „poarta” Schengen. Subiectele de pe agenda zilei

Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) al Uniunii Europene se reuneşte, la Bruxelles, în zilele de 4-5 decembrie 2023, pe agenda discuţiilor aflându-se ca subiect posibil şi aderarea României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen. Alte subiecte pe ordinea de zi sunt: lupta UE împotriva criminalităţii organizate, răspunsul UE la invadarea Ucrainei de către Rusia, politica UE în domeniul migraţiei şi al azilului, răspunsul UE la terorism etc.

Reamintim că România şi Bulgaria au primit, în cadrul Consiliului JAI din 8-9 decembrie 2022, un vot negativ din partea Olandei şi Austriei pentru aderarea la Spaţiul Schengen. Croaţia a primit, însă, un vot pozitiv, fiind acceptată în spaţiul de liberă circulaţie.

Europarlamentarul PSD Victor Negrescu a declarat, într-un interviu pentru Gândul, că subiectul extinderii zonei Schengen și, implicit, a aderării României și Bulgariei urmează să fie doar discutat, punctând că cel mai probabil nu va exista un vot în acest sens.

POLITICĂ Dragoș Anastasiu: Există șpăgi de supraviețuire, și altele de îmbogățire. În ’90 era cu plicul și geamantanul. Din 2000 – contracte de consultanță

18:58

POLITICĂ Dominic Fritz: „Demisia lui Anastasiu, NECESARĂ și INEVITABILĂ”

18:21

Aderarea României la Schengen rămâne un „cartof fierbinte”

Reamintim că, după 11 ani de așteptări, România nu a primit undă verde pentru a intra în spațiul Schengen, deși oficialii români, dar și oficiali străini susțin că țara noastră a bifat, de ani buni, cerințele tehnice impuse.

Austria și Olanda au fost singurele care s-au impus aderării României, respectiv Bulgariei, motivul invocat fiind cel al migrației.

România și Bulgaria rămân oficial în cărți, dar nu intră în Schengen în 2023. Ce va aduce 2024?

La 22 noiembrie 2023, premierul bulgar, Nikolai Denkov, a cerut, într-un discurs în plenul Parlamentului European, intrarea ţării sale în spaţiul de liberă circulaţie şi a susţinut că, odată cu aderarea Bulgariei la acest spaţiu european de liberă circulaţie, frontierele Uniunii Europene vor fi „mai bine protejate.”

„Bulgaria a îndeplinit toate criteriile pentru aderarea la spaţiul Schengen. Orice nouă amânare a aderării noastre este inacceptabilă şi nu poate fi înţeleasă de poporul bulgar”, a indicat Denkov, potrivit EFE.

La rândul său, eurodeputatul şi chestorul Parlamentului European, Victor Negrescu, membru al grupului politic S&D, i-a solicitat preşedintei legislativului european, Roberta Metsola, sprijin pentru aderarea României la spaţiul Schengen în perspectiva Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne din 4-5 decembrie, inclusiv pentru atacarea la Curtea de Justiţie a UE a unui eventual nou veto al Austriei, conform unui comunicat al biroului său, transmis la 23 noiembrie.

De asemenea, la 24 noiembrie 2023, Victor Negrescu a prezentat, la Viena, reprezentanţilor guvernului austriac ultimele, argumente ale României pentru aderarea la spaţiul Schengen, în perspectiva Consiliului JAI din 4-5 decembrie.

El a menţionat că, deşi România nu a fost primită în Schengen, în cele 11 luni derulate din decembrie 2022, ţara noastră a continuat să participe activ, cu resurse umane şi tehnice, la operaţiuni sub egida agenţiei Frontex.

Ce subiecte se mai află pe agenda discuțiilor la reuniunea JAI

Un alt subiect abordat la reuniunea JAI este răspunsul Uniunii la invadarea Ucrainei de către Rusia. Liderii Uniunii şi-au reiterat condamnarea fermă a războiului Rusiei şi solidaritatea de neclintit cu Ucraina, la reuniunea Consiliului European din 26-27 octombrie 2023. Până în prezent, UE şi statele sale membre au pus la dispoziţia Ucrainei peste 82 de miliarde de euro. De asemenea, Uniunea a impus 11 pachete de sancţiuni împotriva Rusiei.

Cu privire la politica UE în domeniul migraţiei şi al azilului, liderii Uniunii Europene au adoptat, la 6 octombrie 2023, Declaraţia de la Granada în care au subliniat principalele priorităţi şi acţiuni, menite să transforme Europa într-o putere solidă, dinamică şi competitivă. Şi la Consiliul European din 17 octombrie 2023, s-a discutat despre impactul potenţial al conflictului asupra migraţiei, în special asupra Egiptului.

Nu în ultimul rând, Consiliul JAI va lua în discuţie şi răspunsul Uniunii la terorism. În noiembrie 2020, în urma atentatelor teroriste din Franţa, Germania şi Austria, miniştrii afacerilor interne din UE au convenit să îşi intensifice şi mai mult eforturile comune de combatere a terorismului, fără a compromite valorile comune ale UE, precum democraţia, justiţia şi libertatea de exprimare.

De asemenea, în aprilie 2021, UE a adoptat un regulament privind prevenirea diseminării conţinutului online cu caracter terorist, aplicate începând cu 7 iunie 2022.

La 24 februarie 2023, Consiliul a reînnoit, pentru încă 6 luni, aşa-numita listă UE în materie de terorism, care cuprinde persoane, grupuri şi entităţi ce fac obiectul unor măsuri restrictive în vederea combaterii terorismului, mai scrie https://www.consilium.europa.eu/.

România, în Schengen, cu sau fără Bulgaria?

Premierul Marcel Ciolacu a declarat recent că Guvernul de la București ar putea lua în calcul decuplarea de Bulgaria în vederea aderării la spațiul Schengen.

Într-un interviu acordat publicației Bloomberg, șeful Executivului a afirmat că este o ”profundă nedreptate” faptul că România nu a putut accede la spațiul de liberă circulație, precizând că va solicita o reuniune extraordinară și va lua în considerare măsuri pentru a ieși din acest impas.

Austria se încurcă în explicații pe tema aderării

Alexander Schallenberg, ministrul de Externe al Austriei, a anunțat vineri că țara sa își menține veto-ul față de extinderea spațiului Schengen cu România și Bulgaria, transmite publicația Die Presse, citată de Rador Radio România.

Oficialul austriac a insistat însă că blocada nu ar fi îndreptată împotriva României sau a Bulgariei, existând „o problemă fundamentală” cu Schengen.

Președintele Austriei, Alexander Van der Bellen, al cărui rol este unul formal, a recunoscut săptămâna trecută că decizia Guvernului federal de a bloca aderarea României și Bulgariei la Schengen a fost una greșită și speră că „într-o bună zi aceasta va fi revizuită.”

„Dreptul de veto asupra aderării României și Bulgariei poate duce la apariția unui sentiment antieuropean”

În luna iulie a acestui an, Parlamentul European a adoptat o rezoluție, prin care, indirect, face din Austria o problemă a Uniunii Europene, veto-ul său fiind considerat a lovi la temelia construcției comunitare.

Dincolo de faptul că cetățenii români și bulgari sunt discriminați și costurile economice, eurodeputații atrag atenția că „dreptul de veto asupra aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen poate duce la apariția unui sentiment antieuropean în aceste țări, conducând astfel la o scădere a încrederii în proiectul UE și în instituțiile sale.”

Eurodeputații cer Comisiei și Consiliului ca să facă posibilă aderarea la Schengen a României și Bulgariei până la finalul acestui an.

CITIȚI ȘI:

LIVE UPDATE: România, în zodia Schengen. Consiliul JAI, ziua decisivă. Austria, singurul stat care se opune aderării României și Bulgariei / Ciucă: „Mergem până la capăt” / Bode: „Orice compromis în interesul României îl vom accepta”

EXCLUSIV | De ce nu pot fi separate România și Bulgaria la votul pentru aderarea la Schengen. Generalul Virgil Bălăceanu: ”Trebuie luate la pachet pentru că au un spațiu comun, deschiderea la Marea Neagră, care reprezintă o vulnerabilitate”

EXCLUSIV VIDEO | De ce se opune Austria intrării României în Schengen? Andrei Caramitru: ”La un veto clar, este posibilă judecata la Curtea de Justiție Europeană pe discriminare. Ar fi forțată așa o aderare, plus despăgubiri”

EXCLUSIV | ZIUA Z pentru aderarea României la Schengen. Fost șef al Statului Major: ”Decuplarea de Bulgaria ar însemna că noi primim «mărul otrăvit», cu o răspundere și o presiune foarte mari să securizăm frontierele și pe Sud, și pe Est”

EXCLUSIV | Fost comisar european: „Este tristă și misterioasă poziția Austriei, subiectul migrației este fals, inventat. Este important să reușim aderarea la Schengen până la sfârșitul anului, pe timpul președinției cehe, care ne este favorabilă”