ANALIZĂ | Conflictul Israel-Hamas, CRIZA PERFECTĂ pentru Vladimir Putin: „Obține o mulțime de beneficii”

Conflictul din Orientul Mijlociu este criza perfectă pentru Rusia, consideră jurnalistul Nikita Smagin, a cărui activitate se concentrează pe afacerile internaționale și, mai ales, pe Iran și politica dusă de Rusia în Orientul Mijlociu. În urma unui astfel de moment tensionat, Kremlinul culege o mulțime de beneficii politice. 

Confruntarea dintre Israel și gruparea Hamas nu numai că a sporit speranțele Kremlinului de a schimba starea de spirit dezvoltată în jurul războiului din Ucraina, dar i-a întărit și convingerea că sistemul de relații internaționale centrat pe Occident se destramă încetul cu încetul.

Invazia pe scară largă a Ucrainei din luna februarie a anului 2022 a pus capăt majorității dezacordurilor interne occidentale atunci când a fost vorba despre Rusia, unind țări de pe ambele maluri ale Atlanticului, decise să facă front comun în fața amenințării Moscovei.

Totuși, războiul Israel – Hamas nu a urmat același scenario și a dus la reapariția părerilor contrare la nivel de stat. În timp ce Statele Unite insistă că Israelul are dreptul la autoapărare, după atacurile teororiste din 7 octombrie, au existat dezacorduri – „amare”, punctează Nikita Smagin – între țările europene cu privire la poziția pe care ar trebui să o ia Uniunea Europeană în acest conflict.

• Conflictul din Gaza nu este lipsit de riscuri pentru Rusia, iar dacă forțele pro-iraniene vor fi învinse, atunci s-ar putea transforma într-o mare durere de cap pentru Kremlin.
• Legăturile Moscovei cu Iranul au arătat că, în ultimii ani, există o poziție pro-Teheran în Orientul Mijlociu, dar asta nu înseamnă că Rusia lui Putin este pregătită să sprijine Iranul într-un război cu Israelul.
• O astfel de evoluție nedorită ar obliga Rusia să aleagă o parte și ar avea consecințe imediate asupra intervenției Rusiei în Siria.
• Deocamdată, însă, o conflagrație militară mai largă în Orientul Mijlociu pare puțin probabilă. Iranul și țările arabe au rămas în afara conflictului din Gaza până acum, ceea ce înseamnă că este puțin probabil să intervină într-un viitor apropiat.

Sprijinul nelimitat pentru Kiev, pus sub semnul întrebării

„Există, de asemenea, divizări societale, protestele oponenților și susținătorilor Israelului având loc în mod regulat, de la Washington la Stockholm. Nici măcar agențiile de stat nu sunt imune la aceste puncte de vedere diferite, cu rapoarte media despre nemulțumirea larg răspândită în rândul oficialilor americani față de poziția pro-Israel a Casei Albe, mai scrie Nikita Smagin.

„În acest context, războiul din Ucraina a «alunecat» ceva mai jos pe ordinea de zi. Statele Unite au spus că vor oferi ajutor atât Israelului, cât și Ucrainei. Dar cât timp pot fi cu adevărat implicate SUA în două conflicte majore? Speranțele Moscovei că Occidentul va «obosi» în cele din urmă, în ceea ce privește sprijinul nelimitat pentru Kiev, nu au părut niciodată atât de justificate.

În plus, poziția pro-Israel a Washingtonului subminează, în ochii multora din Sudul Global, legitimitatea motivelor mai largi ale Occidentului pentru a sprijini Ucraina. Argumentul moral împotriva invadării Ucrainei de către Rusia arată acum ca niște cuvinte goale, în special în țările din Orientul Mijlociu”, notează Nikita Smagin.

„Fotografiile ruinelor din Gaza, rapoartele despre mii de copii morți și indignarea organizațiilor umanitare au făcut o impresie profundă asupra oamenilor din lumea în curs de dezvoltare. Oamenii se pot certa la nesfârșit despre motivele războiului din Ucraina sau ale operațiunii Israelului în Gaza, dar pentru mulți concluzia este evidentă: Statele Unite au criticat Rusia când au ucis civili nevinovați în Ucraina, iar acum tace când aliatul său. Israelul face același lucru în Gaza”

Nikita Smagin

„Totul este în mâinile lui Dumnezeu, iar Dumnezeu, desigur, este de partea Rusiei”

Războiul Israel-Hamas pune, de asemenea, unele dileme interne pentru Kremlin. Judecând după declarațiile oficialilor, pogromul antisemit din octombrie, din Daghestan, a trimis unde de șoc la Kremlin. Naționalismul și republicile etnice ale Rusiei sunt probleme care au îngrijorat anterior Kremlinul, iar politica din Orientul Mijlociu va trebui făcută cu jumătate de ochi fixată pe opinia publică, anticipează jurnalistul Nikita Smagin.

În același timp, reducerea la minimum a acestor riscuri ar trebui să fie simplă. Ar fi suficient să atenuăm retorica anti-israeliană, menținând în același timp unele critici moderate la adresa acțiunilor Rusiei. Într-adevăr, pogromul din Daghestan a convins Kremlinul că este mai puțin periculos să rămână pe margine în războiul Israel-Hamas decât să își asume un rol active, concluzionează jurnalistul.

„În cele din urmă, evenimentele din Orientul Mijlociu au ajutat Kremlinul să se convingă că politica externă a Rusiei din ultimii ani ar fi fost cea corectă. Un lider carismatic ar trebui să fie capabil să-i facă pe cei din jur să creadă că este norocos și că succesul vine de la sine. Oricare ar fi dificultățile, președintele Vladimir Putin aparent crede că fiecare nor are o căptușeală de argint și le transmite această încredere subordonaților săi.

Orice succes, mai ales dacă pare să vină de nicăieri, întărește atât fatalismul lui Putin, cât și credința în infailibilitatea lui Putin. Totul este în mâinile lui Dumnezeu, iar Dumnezeu, desigur, este de partea Rusiei”, punctează jurnalistul Nikita Smagin.

„Chiar dacă invazia nu a decurs conform planului, logica rulează, totul se va rezolva de la sine”

Totuși, continuă Nikita Smagin, există și argumente mai rationale, din cauză că „pariul Moscovei pe dezintegrarea unei ordini internaționale orientate spre Occident pare să dea roade”.

Astăzi discutăm despre Israel și Palestina, mâine ar putea intra în scenario, ca un cutremur major pe scara Richter, Taiwan și China.

„Ca atare, conflictul din Orientul Mijlociu confirmă ipoteza că Rusia nu poate fi izolată. Sudul Global nu mai are încredere în Occident și asta înseamnă noi oportunități pentru Moscova.

Conflictul întărește, de asemenea, speranța Kremlinului că dificultățile cauzate de războiul din Ucraina se vor risipi, cu timpul, de la sine. Această abordare a fost încercată și testată de Rusia de multe ori. Chiar dacă invazia nu a decurs conform planului, logica rulează, totul se va rezolva de la sine.

Luate împreună, toate acestea înseamnă că Rusia va rămâne un actor pasiv în războiul Israel-Hamas. Moscova nu a avut niciun rol în declanșarea crizei și nu a putut-o rezolva chiar dacă ar fi vrut. Rusia nici măcar nu poate juca rolul de intermediar, deoarece Israelul este irascibil atunci când este vorba despre apropierea Rusiei de Teheran.

Singura opțiune rămasă este să urmărești evenimentele care se desfășoară la distanță și să repeți fraze goale despre o soluție cu două stări. Între timp, beneficiile pe care Kremlinul le culege din evenimentele din Orientul Mijlociu nu fac decât să convingă elita rusă că a ales calea cea bună”, mai punctează jurnalistul Nikita Snagin, într-o analiză publicată de Carnegie Endowment for International Peace.

Citește și:

ANALIZĂ | Israel și Rusia, sfârșitul prieteniei? Războiul din Ucraina duce Moscova și mai aproape de Teheran: „Răcire bruscă a relațiilor cu Tel Aviv”

ANALIZĂ | Maxim Starchak, expert în arme nucleare, despre ultima MUTARE a Kremlinului: ”O reacție nucleară în lanț este foarte greu de oprit”

Ungaria cumpără mai mult GAZ RUSESC, în pofida criticilor occidentale. CEO Gazprom: „Vom suplimenta volumul în această iarnă, în mod continuu”

EXCLUSIV | Româno-palestinian din Gaza, acuzat că ar fi „pilonul” Hamas în țara noastră. Cum a scăpat de expulzare

ANALIZĂ | Kremlinul ”umflă” rubla și impune controlul capitalului în Rusia. Alexandra Prokopenko (Carnegie): Totul pentru realegerea lui Putin în 2024