NATO poate intra în România „ca la ea acasă” pe fondul crizei din Est. Iohannis a informat și Parlamentul

Birourile permanente reunite ale Senatului şi Camerei Deputaţilor au luat act, miercuri, de scrisoarea preşedintelui Iohannis prin care Parlamentul este informat că forţa de reacţie a NATO poate intra, staţiona sau tranzita România în scopul pregătirii şi/sau desfăşurării de operaţii militare, dacă va fi cazul, în anul 2024.

Iohannis recunoaște că riscurile de securitate ale României, despre care premierul Ciolacu zice că nu există, escaladează pe zi ce trece. Crizele în cascadă fac ca situația din flancul de Est, cel mai expus al Alianței și UE, să fie din ce în ce în mai puțin predictibilă.

În acest context, în urma analizei solicitărilor NATO şi luând în considerare situaţia de securitate din regiune, (…) informez Parlamentul României că am aprobat intrarea şi staţionarea în România a Forţei de răspuns/de reacţie a NATO cu capacitate de reacţie foarte ridicată (VJTF/ARF) sau tranzitarea teritoriului naţional de către acestea, în scopul pregătirii si/sau desfăşurării de operaţii militare, dacă va fi cazul, în anul 2024, precum şi mandatarea ministrului apărării naţionale pentru a aproba eventualele modificări în structura/compunerea VJTF care vor putea surveni în raport cu datele de planificare transmise de NATO pentru anul 2024.

EMISIUNI OFF The Record. Invitat: Radu Ștefan Oprea, Secretarul General al Guvernului

13:00

RĂZBOI Benjamin Netanyahu: „Israelul va continua să atace Hezbollah oriunde va fi necesar”

12:57

Ne paște un război de uzură la frontiere

Războiul din Ucraina a devenit pe parcursul anului 2023 unul de uzură, poziţional, însă evoluţia sinuoasă a acestuia nu a determinat Federaţia Rusă să renunţe la obiectivele iniţiale declarate ale invaziei”, se arată în scrisoarea preşedintelui Ioahnnis transmisă Parlamentului.

Pe fondul unei serii de crize suprapuse, în anul 2023, mediul internaţional a devenit tot mai puţin predictibil, instabilitatea fiind principala trăsătură a noii dinamici de securitate. În contextul competiţiei strategice dintre marile puteri şi a revalorizării abordărilor geopolitice în politica internaţională, starea de conflictualitate la nivel regional şi global s-a amplificat, transmite președintele.

Independența și suveranitatea României, puse în context

Potrivit documentului citat, „în situaţia apariţiei intempestive a premiselor pentru declanşarea unei crize majore de securitate, cu posibile implicaţii asupra independenţei şi suveranităţii naţionale a României, Consiliul Nord-Atlantic poate lua decizia dislocării pe teritoriul României a Forţei de Răspuns a NATO cu capacitate de reacţie foarte ridicată – VJTF, în scopul dezamorsării crizei şi descurajării escaladării acesteia”.

Forţa de Răspuns a NATO, garanție pentru România

„În funcţie de prevederile planurilor de răspuns în situaţii de criză care se pun în aplicare la nivelul Alianţei, dislocarea pe teritoriul naţional a Forţei de Răspuns a NATO cu capacitate de reacţie foarte ridicată poate să includă această Forţă de Răspuns a NATO în totalitate ori anumite componente ale acesteia, suplimentate cu elemente de comandă-control şi de sprijin, care se stabilesc ţinând cont de amploarea, tipul şi particularităţile operaţiei avute în vedere, în cadrul procesului de planificare operaţională de nivel strategic şi operativ derulat la nivelul comandamentelor responsabile ale Alianţei”, se detaliază în scrisoare.  Preşedintele Iohannis evidenţiază că „pentru punerea în aplicare, în intervalul de timp foarte scurt avut la dispoziţie – 72 de ore – a măsurilor pregătite la nivel naţional în scopul recepţiei VJTF, este necesar să preexiste aprobarea pentru dislocarea sau tranzitarea acestei Forţe de Răspuns a NATO pe teritoriul naţional”, se mai arată în scrisoare.

Documentul va fi inclus pe ordinea de zi a următorului plen comun, pentru informarea Parlamentului.

Citiți și: Marcel Ciolacu îi critică pe Valeriu Gheorghiță, Florin Cîțu și Vlad Voiculescu: “Este inacceptabil!” Ce l-a deranjat pe liderul PSD

Cine va apăra România în cazul unui război? Fost diplomat militar, despre „ARTILERIA GREA” a țării noastre: „Cel mai ridicat nivel de securitate”