Senatorul Alexandru Nazare: „România are nevoie de un sector bancar solid, de TRANSPARENȚĂ și disciplină financiară”

România are nevoie de un sistem bancar pregătit să poată prelua și finanța economia națională în momentul în care fondurile europene se vor diminua in următoarele exerciții bugetare europene, dar și de transparență și disciplină bugetară sporită, a declarat senatorul Alexandru Nazare, fost ministru de Finanțe, în cadrul Conferinței GÂNDUL „Banking Innovators SUMMIT” – Oportunități pentru sistemul bancar românesc – Inspirație din modelele europene.

În opinia fostului ministru de Finanțe, inovația și digitalizarea sunt elementele esențiale ale perioadei pe care o traversăm.

“Aș pleca de la acest termen, inovație, și aș spune că toată această zonă de inovație și digitalizare este astăzi pentru Europa ce era cărbunele și oțelul la momentul inițierii proiectului de Uniunea Europeană și depinde doar de noi europenii. Iar aici nu vorbesc doar de noi, românii, de noi europenii. Cât de mult înțelegem la nivel profund datele economice ale Europei de astăzi și contextul global în care se află”, a precizat senatorul Alexandru Nazare.

„În perioada interbelică România avea 167 de bănci, era extrem de bine integrată în Europa de la acea vreme, integrată la modul în care eram jucători în Europa. Acum avem 29 de bănci. Un sistem financiar solid, bineînțeles, după Revoluție, dar privit în perspectivă, cred că putem să tragem niște concluzii legate de datele pe care le avem”

Deși România are un sistem bancar solid, bine ancorat la nivel european, discipina și transparența bugetară trebuie să fie respectate precum la nivel comunitar sau în SUA. În acest sens, senatorul liberal a înaintat o propunere legislativă.

“Propunerea mea legislativă vizează două lucruri: transparența și disciplina bugetară. Cred că este absolut obligatoriu. Și nu în raport cu instituțiile europene, nu în raport cu FMI, nu în raport cu alții, în raport cu stima noastră de sine ca nație și cu ambițiile noastre pentru România șă ne disciplinăm financiar”, a mai spus Alexandru Nazare.

Ne-am obișnuit să trăim din fonduri europene. Aceste fonduri, pe care le-am avut la dispoziție în ultimii 15 ani, se vor diminua si se vor epuiza la un moment dat. Trebuie să anticipam momentul si să discutăm încă de pe acum despre cum să procedam mai bine în a crea alternative. E foarte relevantă discuția, dar încet-încet, în următoarele două bugete, în următoarele două exerciții financiare, cuantumul obținut de România în mod natural se diminuează. Și atunci, dacă se diminuează, care-i planul nostru, ce vom face noi în momentul în care această perfuzie financiară europeană se diminuează? Perfuzia a fost excepția, nu și regula. Cineva trebuie să înlocuiască acest lucru. Și atunci evident că ai nevoie de un alt tip, un alt mod de gândire legat de creditarea locală, o lege a PPP funcțională, un cadru legislativ încurajator pentru investitii. O altă abordare, poate o abordare în care sistemul bancar românesc să-și asume mai multe riscuri și mai multe riscuri legat de business-ul românesc, un sistem de justitie pregătit cu resursele necesare in ceea ce privește zona fiscală administrativă și cea de achiziții.

Cum se analizează execuția bugetară?

În ceea ce privește disciplina și transparența, fostul ministru de Finanțe a explicat de ce este nevoie de ele în execuția bugetară.

“Suntem obișnuiți cu dezbaterea bugetului, care se face în comisii și în plenul Parlamentului și execuția bugetară… unde se face? Se face cu un document care-i pus undeva într-un raft, pe site-ul Ministerului de Finanțe, un raft pe care nu prea îl consultă mai nimeni, nici măcar nu avem exercițiu procesului de reflecție asupra modului în care se face bugetul. Păi poate că ceva n-a mers, poate a mers totul bine, dar poate e ceva în bugetul ăla care n-a mers, poate că putem îmbunătăți și în această propunere legislativă, eu spun și închiderea bugetară trebuie făcută tot în comisie și tot în Parlament, și tot acolo trase concluziile despre ce a mers și ce n-a mers bine și ce avem de îmbunătățit”, a menționat Nazare.

Așa am avea o dezbatere de viziune, de viitor legat de ce vrem să facem cu economia Romaniei, unde o vedem in următorii ani. Din punctul meu de vedere, economia este principalul subiect pe care ar trebui sa îl avem astăzi pe agenda publica, mai ales ca datele macro la nivel european nu sunt încurajatoare, iar nivelul de interdependenta fata de UE este important. Este, din punctul meu de vedere, pe alocuri mai important decât subiectul legat de securitate, pentru că trebuie să înțelegem odată pentru totdeauna că trebuie să punem bunăstarea pe primul loc. Dacă ordinea priorităților reală este așezată cum trebuie, atunci toate acțiunile Guvernului Parlamentului se desfășoară în consecință.

Propunerea legislativă privind transperanța și disciplina bugetară va intra la vot în cursul acestei săptămâni în Camera Deputaților.

Partenerii conferinței GÂNDUL „Banking Innovators SUMMIT” – Oportunități pentru sistemul bancar românesc – Inspirație din modelele europene au fost Exim Banca Românească, Banca Transilvania, Alphsa Bank și Fondul Național de Garantare, Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Între prunderie Mici și Mijlocii (FNGCIMM).

Citește și:

„Autostrada Litoralului”: Guvernul a APROBAT indicatorii tehnico-economici pentru Alternativa Techirghiol

GÂNDUL GREEN | Ce ambalaje intră în Sistemul de Garanție-Returnare și cum trebuie returnate pentru a încasa garanția

GÂNDUL GREEN | Anca Marinescu, RetuRO: „Sistemul de Garanție-Returnare are ca obiectiv recuperarea a 7 miliarde de ambalaje din piață”

GÂNDUL GREEN | Care este rolul Transelectrica în lanțul valoric al energiei electrice