RUSIA amenință că va „ataca” Franța și Marea Britanie. Peskov: „Este o escaladare directă”

Secretarul de Externe al Marii Britanii, David Cameron, a declarat că Ucraina  decide cum vrea să-și folosească armele furnizate de guvernul de la Londra.

De asemenea, el a spus că Ucraina are dreptul de a lovi ținte de pe teritoriul Rusiei cu rachetele Storm Shadow. O rachetă de acest tip are o greutate de 1,300 kg, atinge viteza de 323 metri/secundă, are rază operațională de 550 km și costă 2 milioane de lire pentru a fi fabricată.

„Așa cum Rusia lovește în interiorul Ucrainei, puteți înțelege foarte bine de ce Ucraina simte nevoia să se asigure că se apără”. 

Racheta britanică Storm Shadow, Sursa Foto: Profimedia

FLASH NEWS Nicușor Dan, vizită oficială la Praga, la invitația omologului său. Temele discuțiilor: Ucraina, economie și apărare

12:46

FLASH NEWS Abrudean spune că PSD și AUR trebuie să-și demonstreze majoritatea la vot: „Vom vedea, nu doar din declarații”

12:30

Purtătorii de cuvânt de la Kremlin, reacții nervoase la adresa lui David Cameron: „Este o escaladare directă”

Purtătoarea de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova a amenințat că Rusia „va răspunde” dacă Ucraina la lovi ținte din interiorul Rusiei cu rachete britanice. Ea mai spune că nu mai este un secret demult că Occidentul duce un „război hibrid” împotriva Rusiei prin Ucraina:

„Este pentru prima dată când un politician occidental recunoaște cu atâta franchețe ceea ce de mult timp este un secret bine-cunoscut pentru majoritatea ţărilor lumii: că Occidentul duce un război ascuns împotriva Rusiei prin mâinile ucrainenilor”. 

Purtătorul de cuvânt al președinției ruse a reacționat și el:

„Aceasta este o escaladare directă a tensiunii în jurul conflictului ucrainean, care ar putea reprezenta o amenințare la adresa securității europene” .

Marea Britanie, potrivit BBC, i-a furnizat Ucrainei rachete Storm Shadow cu rază lungă de acțiune. Până în prezent, Kievul le-a folosit doar pentru a bombarda Crimeea, teritoriul ucrainean ocupat de ruși din 2014, precum și flota rusă din Marea Neagră. Anterior, ucrainenii au folosit și rachete ATACMS. Anterior, Kievul a mai lovit rafinăriile din teritoriul Rusiei, dar a fost avertizat de Washington DC să înceteze, temându-se că ar putea escalada conflictul.

Amenințări la adresa Franței după ce Macron a spus că ar putea trimite trupe în Ucraina

În interviul acordat publicației The Economist, Emmanuel Macron, președintele Franței, când a fost întrebat dacă își asumă posibilitatea de a trimite trupe franceze în Ucraina, a declarat:

„Dacă rușii reușesc să străpungă linia frontului, dacă ar exista o cerere ucraineană – ceea ce nu este cazul astăzi – ar trebui să ne punem în mod legitim întrebarea”.

Purtătoarea de cuvânt Maria Zaharova l-a ironizat pe Macron:

„Aparent, are legătură cu anumite zile pe care le are săptămâna – așa este ciclul”. 

Peskov a fost mult mai dur în declarații, susținând că Franța ar putea intra într-un război direct cu Rusia dacă trupele se implică în conflictul din Ucraina.

„Aceasta este o declarație foarte importantă şi foarte periculoasă. Franţa, prin şeful statului, continuă să vorbească despre posibilitatea implicării sale directe, pe teren, în conflictul din Ucraina”. 

Franța și Marea Britanie au mai luptat cu Rusia într-un război direct

Franța și Marea Britanie au luptat alături de Imperiul Otoman împotriva Rusiei în Războiul Crimeii. După ce Rusia a ocupat Principatele Române în iulie 1853, care erau sub suzeranitate otomană, pe 16 octombrie, Imperiul Otoman i-a declarat război.  Țarul Nicolae I susținea că rușii au intervenit pentru a sprijini „comunitățile ortodoxe din Imperiul Otoman, aflate sub protecția sa”.  Franța condusă de împăratul Napoleon al III-lea și Marea Britanie condusă de regina Victoria i-au făgăduit sultanului Abdulmejid I că-l vor sprijini.

În ianuarie 1854, flota britanică și cea franceză au pătruns în Marea Neagră pentru a-i sprijini pe otomani. Primele ciocniri au avut loc la Constanța. Comandanții aliați au decis să atace baza navală rusească din orașul Sevastopol, Crimeea. Forțele aliate au debarcat în peninsula Crimeea în septembrie 1854 și au mărșăluit până la Sevastopol. Trupele aliate îi zdrobesc pe ruși în bătălia de la Alma. Britanicii au înregistrat pierderi masive.

În 1855, trupele aliate primesc întăriri din partea Regatului Sardiniei. Sevastopolul a fost asediat, fiind pierderi mari în ambele tabere. Orașul Sevastopol a căzut după 11 luni. După ce francezii au asediat fortul Malakoff, Rusia a cedat și a cerut pacea în martie 1856 de teama unei invazii vestice împotriva căreia ar putea pierde.

Reconstituirea bătăliei de la Alma din 1854. Sursa Foto: Mediafax Foto

Cum s-a încheiat Războiul Crimeii?

Pe 30 martie 1856, țările beligerante a semnat Tratatul de la Paris. Rusiei i s-a interzis să mai aibă baze navale în Marea Neagră. Între timp, Principatele Române, Valahia și Moldavia, aveau să se unească în 1859. A fost o victorie de succes a Occidentului împotriva Rusiei.

Dar era într-o vreme când se folosea armament specific războaielor napoleoniene – muschete, săbii, sulițe și tunuri cu ghiulele. Nici Rusia, Marea Britanie sau Franța nu dețineau arsenal nuclear și avioane ca acum. Un rol major l-au avut minele maritime, folosite pentru prima oară într-un conflict. Căile ferate au fost folosite pentru transport și logistică, telegraful pentru comunicare și aparatul de fotografiat a fost folosit pentru prima oară în crearea de reportaje despre război.

Pierderile au fost foarte mari pentru standardele vremii: francezii au înregistrat 95,615 de decese (numai 20,000 din cauza luptelor, restul fiind din alte cauze), britanicii au pierdut 22,182 de soldați (numai 4,602 în lupte), Sardinia – 2,166 decese, iar Imperiul Otoman – 45,400. Rusia a avut cei mai mulți militari pierduți, aproape numărul estimat de Kiev în războiul început din 2022:  450,015.

Citește și: Al Treilea RĂZBOI Mondial, tot mai aproape. Anunțul care dă fiori vine de la șeful ONU: „Lumea noastră se destramă”