Noi TENSIUNI între Grecia și Macedonia de Nord, după o declarație a liderei de la Skopje. Ce s-a întâmplat și care e reacția Atenei

Grecia a amenințat că va împiedica aderarea Macedoniei de Nord la UE, după ce Gordana Siljanovska-Davkova, proaspăt aleasă în funcția de președinte al țării, și-a numit într-un țara folosind doar termenul „Macedonia”, reînviind o dispută de lungă durată asupra numelui micii țări balcanice.

Siljanovska-Davkova, care a primit sprijinul unui partid naționalist la alegerile de săptămâna trecută, a folosit termenul „Macedonia” în timpul învestirii sale de duminică, încălcând un acord intermediat de ONU între Atena și Skopie, prin care țara și-a schimbat oficial numele în „Macedonia de Nord”.

Grecia a susținut decenii întregi că utilizarea numelui „Macedonia” de către țara vecină implică pretenții teritoriale asupra unei provincii grecești care se numește la fel, notează Reuters.

INEDIT Pompierii au venit cu autospeciale în parcurile pentru copii din Oradea pentru a crea „oaze de răcoare”. Imagini cu „intervenția specială”

23:34

DEZVĂLUIRI Cristela Georgescu, dezvăluiri despre cea mai grea perioadă din viața ei. A traversat „valea morții”

23:09

„Orice progres în relațiile noastre bilaterale, precum și orice pas al Skopje către Europa depinde de respectarea sinceră a acordului”, a declarat luni prim-ministrul grec Kyriakos Mitsotakis.

Folosirea de către Siljanovska-Davkova a numelui a fost „ilegală și inacceptabilă”, a adăugat el.

Uniunea Europeană, avertisment pentru Macedonia de Nord

Autoritățile de la Bruxelles au lansat și ele un avertisment pentru Skopje în acest sens.

„Pentru ca Macedonia de Nord să-și continue drumul de succes către aderarea la UE, este esențial ca țara să continue pe calea reformelor și a respectării depline a acordurilor sale, care sunt obligatorii”, a scris președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pe X.

Între timp, Administrația Prezidențială de la Skopje a transmis că Siljanovska-Davkova a depus jurământul oficial folosind numele constituțional al țării, Macedonia de Nord, și că aceasta va respecta toate cerințele internaționale.

Cu toate acestea, instituția transmite că, „în  aparițiile sale publice, președintele macedonean are dreptul de a folosi numele Macedonia, ca un act de drept personal la autodeterminare și autoidentificare”.

Ministerul de Externe al Macedoniei de Nord anunțase anterior că țara s-a angajat să „respecte fără echivoc prevederile constituționale, precum și toate obligațiile asumate la nivel internațional”.

Cum s-a ajuns la actuala denumire

Atât autoritățile de la Atena cât și cele de la Skopje, au convenit, în 2018, că țara se va numi oficial „Macedonia de Nord”, după negocieri lungi și controversate.

Așa-numitul acord Prespa, care a intrat în vigoare un an mai târziu, a părut să pună capăt unei dispute vechi de 27 de ani și a deschis calea pentru ca Macedonia de Nord să se alăture NATO.

Aceasta pentru că, până atunci, Atena a blocat încercările țării de a adera la NATO, dar și la UE.

La acea vreme, Grecia a transmis că va sprijini eforturile țării vecine de a adera la Uniunea Europeană.

Siljanovska-Davkova a fost aleasă președinte săptămâna trecută cu sprijinul partidului de dreapta și naționalist VMRO-DPMNE.

VMRO-DPMNE, care a obținut un număr mare de voturi, parțial folosindu-se de valul de frustrare provocat de progresul foarte lent al negocierilor privind aderarea la UE, a refuzat să recunoască acordul de la Prespa, pe care îl consideră o provocare la adresa suveranității naționale.

În Grecia, partidul conservator al lui Mitsotakis s-a opus, de asemenea, acordului atunci când acesta a fost semnat. Acordul, încheiat între premierii de atunci ai ambelor țări, Alexis Tsipras și Zoran Zaev, a fost ratificat de Parlamentul Greciei, în pofida unor proteste.