Constantin și Elena, sărbătoare MARE pentru români. Tradiții și obiceiuri în ziua de 21 mai

În fiecare an, pe data de 21 mai, creştinii îi sărbătoresc pe Sfinții Împărați Constantin și Elena. Pentru români, sărbătoarea este extrem de importantă, mai ales că mii își sărbătoresc onomastica. 

În iconografia ortodoxă, Sfinții Împărați Constantin și Elena au între ei așezată Sfânta Cruce, pentru că Sfântul Constantin a descoperit Crucea pe cer, iar Sfânta Elena în pământ. Cea mai însemnată realizare a împaratului Constantin a fost Edictul de la Milano (313), prin care creştinismul ajunge să fie recunoscut de stat.

Sfânta Elena (Flavia Iulia Helena 248 – 329), mama Împăratului Sfântului Constantin cel Mare, a fost o femeie deosebit de credincioasă și cunoscută pentru pioșenia ei. A înfăptuit pelerinajul în Palestina și în provinciile răsăritene. Sfintei Elena îi sunt atribuite găsirea moaștelor Sfintei Cruci a lui Hristos și aflarea rămășitelor celor trei magi.

FLASH NEWS Miruță a făcut inventarul nemulțumirilor față de CFR. Care este cea mai mare supărare a călătorilor

18:53

ALERTĂ Alertă la Marea Neagră. Mai mulți turiști au reclamat un miros greu și apă de culoare suspectă pe o plajă din Mamaia Nord

18:33

Constantin și Elena – tradiții și obiceiuri

Încă din vremuri străvechi, în ziua Sfinţilor Constantin şi Elena se respectă o serie de tradiții și obiceiuri. Astfel, bătrânii spun că nu trebuie să se lucreze, pentru ca holdele şi strugurii să nu fie distruşi.

În calendarul popular, este o sărbătoare a păsărilor de pădure, numită Constantin Graur sau Constantinul Puilor. În această zi păsările de pădure își învață puii să zboare, după ce li s-a dezlegat glasul la Vlasie (11 februarie). Oamenii trebuie să ţină sărbătoarea, pentru ca puii din gospodărie să nu fie mâncaţi de ulii.

În această zi nu este bine să renunţi la o prietenie sau să iei decizia de a divorţa. În caz contrar, toată viaţa vei avea o pierdere pe plan financiar sau sentimental.

Pentru a alunga duhurile rele, femeile afumă cu tămâie și stropesc cu aghiazmă colțurile și încăperile caselor. Țăranii vor decide cine le va fi baci la oi, precum și cine le va păzi în timpul pășunatului. În plus, pentru a feri animalele de rele cât timp vor sta la stână, ei aprind un foc mare, stau în jurul lui și pun oile să treacă prin el.