Curtea de Justiție a Uniunii Europene analizează, luni, SESIZAREA făcută de România în cazul Prințului Paul

Curtea de Justiție a Uniunii Europene analizează, luni, sesizarea făcută de România în cazul Prințului Paul. Este vorba despre un termen procedura întrebărilor preliminare.

„Astăzi va fi termen la Curtea de Justiție a Uniunii Europene în procedura întrebărilor preliminare cu care a fost sesizată de către instanța din România în cazul Prințului Paul.

Este vorba despre sesizarea făcută de Curtea de Apel Brașov, care vizează aspecte privind respectarea legislației UE în materia mandatului european de arestare în cazul predării Prințului Paul.

Cazul este deosebit de important pentru statul român şi mă bucur că a fost admisă solicitarea de a se dezbate în procedură de urgență. Faza scrisă s-a finalizat, toate părțile implicate au depus materiale privind punctele lor de vedere, iar astăzi va fi faza audierilor”, transmite, luni, ministrul Justiției, Alina Gorghiu.

CONTROVERSĂ „Teoria Haosului”, Clubul Valdai și lumea multipolară a lui Putin. „Lumea veche a dispărut, domnește haosul imposibil de gestionat, războiul este noua normalitate”

05:00

EXCLUSIV De ce devin sărbătorile un amplificator emoțional pentru depresie? Psiholog: „Apare presiunea fericirii obligatorii, iar emoțiile nu țin cont de calendar”

05:00

„Facem toate demersurile pentru a-i aduce pe fugari în ţară”

Conform ministrului Justiției, opinia Comisiei Europene a fost în acord cu cea a statului român.

„Aceasta a propus Curții să răspundă la întrebările preliminare în sensul că executarea unui mandat european de arestare de către un stat membru nu poate fi refuzată pentru simplu motiv că un alt stat membru a refuzat anterior executarea aceluiași MEA emis împotriva aceleiași persoane și pentru aceleași fapte.

În plus, Comisia a arătat că un stat membru nu poate refuza executarea unui MEA doar în baza unor pretinse nereguli privind depunerea jurământului de către membrii completului de judecată al instanței de condamnare, fără a fi constatate deficiențe sistemice sau motive întemeiate și serioase care să îi încalce persoanei extrădabile un drept fundamental.

Facem toate demersurile pentru a-i aduce pe fugari în ţară. Şi pentru acest lucru le mulţumesc colegilor din Ministerul Justiţiei, instanţei de executare, Poliţiei Române și tuturor autorităţilor implicate”, a conchis Alina Gorghiu.

Cum a ajuns „Prințul Paul al României” un fugar

Prințul Paul a fugit din România în 2020, când a fost condamnat la aproape 3 ani și 4 luni de închisoare într-un dosar legat de restituirea ilegală a unor bunuri imobiliare din apropierea Capitalei, intitulat generic „Ferma Băneasa”.  Doi ani mai târziu, acesta a fost prins la Paris, dar magistrații francezi au refuzat extrădarea lui, în ciuda eforturilor depuse de Ministerul Justiției din România.

Deși, cel puțin teoretic, fugarul era liber doar pe teritoriul Franței, acesta a plecat în Malta la un eveniment organizat de o fundație, după ce ar fi primit asigurări că se va afla în deplină siguranță. Nu a fost, însă, așa. Autoritățile malteze ar fi primit un telefon anonim, iar Paul Philippe a fost ridicat de anchetatori chiar din curtea hotelului de lux unde era programat evenimentul pentru care venise.

Vă recomandăm să citiți și:

Alina Gorghiu: Predarea fugarului Paul-Philippe al României se va rejudeca. Va rămâne în AREST până va fi pronunţată o soluţie definitivă

Cine este SPONSORUL SECRET al prințului Paul. Miza afacerii ar fi o moștenire importantă