RĂZBOIUL din Ucraina, ziua 883. Polonia condiționează primirea Kievului în UE!/„Rezistăm, am rezistat şi vom rezista”

Războiul din Ucraina a intrat joi, 25 iulie, în a 883-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină.

Vicepremierul polonez Wladislaw Kosiniak-Kamysz a declarat că Ucraina nu va putea fi primită în Uniunea Europeană atât timp cât Varşovia şi Kievul nu soluţionează diferendul lor istoric legat de masacrul de la Volînia, comis de naţionaliştii ucraineni în Al Doilea Război Mondial.

Condiția Varșovie, legată de masacrul de la Volînia

Vicepremierul, care este și ministru al Apărării în Guvernul Tusk, a subliniat la postul PolSat că „nu vor exista frontiere deschise şi nici schimburi comerciale la nivelul actual cu Ucraina dacă nu este soluţionată chestiunea Volîniei”.

FLASH NEWS Greenpeace: Scurgere de petrol în Marea Neagră pe o suprafață de 45 km². Incidentul ar avea legătură cu proiectul Neptune Deep

09:06

FLASH NEWS Anunțul făcut de Ciprian Ciucu pentru locatarii afectați de explozia din Rahova. Când ar putea să-și recupereze bunurile din apartamente

09:05

„Daţi-mi voie să o spun clar: Ucraina nu se va alătura UE dacă nu este soluţionată chestiunea Volîniei!” – Wladislaw Kosiniak-Kamysz, vicepremierul Poloniei

Deşi „Polonia doreşte ca Ucraina să se dezvolte, nu poate lăsa netratată o rană care nu s-a cicatrizat”, a mai spus Kosiniak-Kamysz, care a calificat masacrul de la Volînia drept „genocid”.

„Masacrul de la Volînia”, cum este cunoscut în Polonia, se referă la execuţia a aproximativ 120.000 de civili polonezi, între anii 1943 şi 1945, în regiunea istorică Galiţia (în prezent, parte a Ucrainei) de către naţionaliştii ucraineni conduşi de Stepan Bandera, personaj considerat erou naţional în Ucraina, dar văzut drept criminal de război în Polonia, Rusia și alte state est-europene.

Polonia nu uită și nu iartă

Cele două ţări au interpretări diferite asupra acestui episod istoric ce încă le afectează relaţiile bilaterale, în ciuda alianţei lor actuale în războiul cu Rusia, în care Varşovia s-a evidenţiat ca un susţinător militar ferm al Kievului.

Recent, la 11 iulie, declarată în Polonia zi naţională în memoria victimelor de la Volînia, a fost inaugurat în localitatea Domostawa, din sudul Poloniei, un monument ce ilustrează copii polonezi traşi în ţeapă de un trident, simbol naţional al Ucrainei, alături de numele localităţilor unde a fost comis masacrul.

În aceeaşi zi, preşedintele Andrzej Duda a dispus proiectarea numelui Volînia pe faţada palatului său prezidenţial şi a dat publicităţii un mesaj în care afirma că „viitorul trebuie construit pe adevăr. Polonezii vor cere mereu o comemorare demnă şi să fie realizate exhumările necesare”.

Guvernele de la Kiev şi Varşovia au ajuns în 2022 la un acord ce permitea Poloniei să reia exhumările din gropile comune din vestul Ucrainei, dar iniţiativa nu a mai fost implementată în contextul războiului.

„Rezistăm, am rezistat şi vom rezista”

Pe de altă parte, viceprim-ministrul Ucrainei, Olha Stefanishyna, a mulţumit României pentru susţinerea acordată, inclusiv în procesul de aderare la Uniunea Europeană, menţionând că extinderea europeană reprezintă o garanţie de securitate.

Precizările au fost făcute în cadrul unei declaraţii de presă comune alături de ministrul român al Afacerilor Externe, Luminiţa Odobescu, şi
viceprim-ministrul Republicii Moldova, Cristina Gherasimov, în marja Reuniunii Anuale a Diplomaţiei Române.

Olha Stefanishyna a precizat că procesul de aderare trebuie să constituie „o forţă motrice” pentru viitorul Europei.

„În timp ce ne luptăm împotriva agresiunii ruseşti, ne gândim şi la extinderea europeană, ca o garanţie de securitate. După ce am parcurs încă o etapă, ne-am dat seama că nu e suficientă dorinţa politică şi sprijinul politic. Orice dorinţă politică trebuie să fie susţinută de contribuţia sutelor de instituţii din Ucraina.

Suntem recunoscători că România ne-a oferit un sprijin deosebit: sprijin tehnic, asistenţă, expertiză. Ne-a ajutat foarte mult, astfel încât să mergem mai departe cu sarcinile noastre. Rămâneţi fără grijă: atâta vreme cât voi spuneţi că sprijiniţi Ucraina, Ucraina nu va fi niciodată în postura de a nu vă împlini aşteptările. Noi vom rezista. Rezistăm, am rezistat şi vom rezista împreună într-o Uniune mai puternică, mai unită”, a spus ea.