The Guardian: De ce își omoară România populația de urși?

După ce au reușit să salveze marile carnivore de la dispariție, autoritățile din mai multe țări din Europa, inclusiv România, aprobă acum uciderea a mii de exemplare de urși, lupi și râși, scrie populara publicație britanică The Guardian.

Lupii au fost exerminați în mare parte din Europa în secolele 19 și 20, dar au început să revină în anii 1970, pe măsură ce oamenii s-au mutat din sate în orașe, iar guvernele au început să protejeze animalele și habitatele lor. O schimbare similară s-a întâmplat cu urșii bruni și râșii, conservaționiștii repopulând cu exemplare regiuni în care aceste animale dispăruseră.

Europa găzduiește acum șase specii de carnivore mari, iar UE interzice uciderea lor, cu unele excepții – de exemplu dacă reprezintă un pericol pentru public. Dar amploarea și viteza înmulțirii lor – se estimează că există peste 20.000 de lupi și 17.000 de urși în Europa – a dus din ce în ce mai mult la conflicte între animale și oameni, scrie The Guardian.

CONTROVERSĂ Duel pe Facebook între Sebastian Ghiță și Oana Gheorghiu. Ghiță o ironizează în comentarii, Gheorghiu răspunde

23:45

FLASH NEWS Iranul impune noi condiții pentru pacea cu SUA: eliberarea activelor înghețate și plata pe jumătate înainte de semnare

23:17

Dezbaterea privind împușcarea de lupi și urși, o problemă politizată

Pe de o parte, asociațiile de fermieri și vânători fac eforturi pentru a reduce numărul de obstacole necesare pentru a ucide lupi și urși, deoarece animalele și-au extins teritoriul și au atacat oameni și animale. Problema a devenit un subiect și pentru partidele populiste care aleargă după voturile alegătorilor din zonele rurale, politicienii criticând Bruxelles-ul pentru că le pune copiii în pericol de dragul unor principii de mediu elitiste.

Pe de altă parte, activiștii de mediu se întreabă dacă politicile de ucidere a animalelor vor ajuta la evitarea conflictele cu oamenii, și cer măsuri care să faciliteze coexistența pașnică a oamenilor și animalelor, de la garduri și câini de pază, până la campanii de conștientizare pentru vizitatori.

„Lupul nu mai este un animal cu două urechi, patru picioare și o coadă; este un subiect politic”, spune Luigi Boitani, zoolog la Universitatea Sapienza din Roma și președinte al Large Carnivore Initiative for Europe, un grup de conservare. „Există multă polarizare. Când vorbești despre lupi și urși, lumea nu este o varietate de gri, este albă sau neagră.”

În România, 26 de persoane ucise de urși în 20 de ani

Imaginile cu un urs care aleargă pe străzile unui mic oraș din Slovacia, după ce a rănit cinci persoane, au atras atenția presei internaționale în martie. La fel și moartea unui excursionist belarus care a murit în timp ce fugea de un urs, cu o zi înainte. Atacurile au determinat o schimbare în legislație pentru a permite serviciilor de securitate slovace să împuște urșii bruni care se află la jumătate de kilometru de o așezare umană.

Câteva luni mai târziu, în România, uciderea unei tinere excursioniste în vârstă de doar 19 ani de către un urs l-a convins pe premier să-i cheme pe parlamentari înapoi din vacanța de vară pentru o sesiune de urgență în care au votat pentru împușcarea mai multor urși.

Există și voci care susțin că decesele sunt tragice, dar că situația e prezentată într-un mod distorsionat. În România, care găzduiește cea mai mare populație de urși bruni din Europa, urșii au ucis 26 de persoane și au rănit 276 în 20 de ani, potrivit Ministerului Mediului. Datele Eurostat arată că 45.000 de oameni au murit în accidente de mașină în România în aceeași perioadă de timp.

Posibile revizuiri ale statutului marilor carnivore

Dezbaterea privind împușcarea speciilor protejate a ajuns până la cele mai înalte niveluri ale Bruxelles-ului. Comisia Europeană, a cărei președinte, Ursula von der Leyen, a suferit pierderea unui ponei ucis de un lup în urmă cu doi ani, încearcă să revizuiască în jos statutul de specie protejată al animalului.

Suedia a emis permise pentru uciderea a 486 de urși bruni, aproximativ 20% din populația sa de urși, în acest sezon de vânătoare, care durează până la jumătatea lunii octombrie. În 2023, în Suedia, numărul de râși și lupi vânați a ajuns la cifre record.  În România, deputații au votat în iulie în favoarea dublării cotei de vânătoare, de la 220 de urși bruni la 481. În Slovacia, parlamentarii au votat în iunie pentru a permite vânarea urșilor în apropierea satelor în anumite condiții.

Ciprian Gal, de la filiala românească a Greenpeace, a declarat că tendința la nivel european de relaxare a normelor de protecție pentru carnivorele mari este „un pas înapoi” care aduce aminte de vremurile în care oamenii se simțeau „în competiție” cu animalele sălbatice.

„Guvernele europene, influențate de retorica populistă dominantă și de lobby-urile puternice din vânătoare și agricultură, par să aleagă soluții bazate pe frică și un câștig financiar rapid”, spune Ciprian Gal. „Într-un fel, aceasta este o reacție împotriva politicilor verzi ambițioase din ultimii ani și o supapă pentru cei care încă se luptă să facă față realității climatice cu care ne confruntăm”.

Pe de altă parte, în iulie, Curtea Europeană de Justiție a decis că cazurile recente de împușcare a lupilor din Austria și Spania sunt ilegale. La începutul anului, și Elveția s-a confruntat cu procese privind propunerea de a ucide 70% din populația de lupi.

Foto: Profimedia

CITIȚI ȘI: