RĂZBOI în Ucraina, ziua 961. Zelenski: „Nu am discutat despre o încetare a focului”/Reuniune la New York a celor mai mari 5 forțe nucleare de pe glob

Războiul din Ucraina a intrat vineri, 11 octombrie, în a 961-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină.

O încetare a focului între Ucraina şi Rusia „nu este un subiect al discuţiilor” cu aliaţii Kievului, a declarat, la Paris, preşedintele Volodimir Zelenski, după o întrevedere cu omologul său francez, Emmanuel Macron.

„Vine iarna, avem nevoie de ajutor”

„Nu am discutat despre o încetare a focului”, a insistat în faţa presei preşedintele ucrainean, care a cerut o creştere rapidă a ajutorului occidental: „Vine iarna, avem nevoie de ajutorul vostru”.

Sistemul energetic al Ucrainei este parţial distrus de bombardamentele ruseşti, iar pe frontul din estul țării trupele Kievului nu reuşesc să oprească înaintarea armatei ruse, care anunţă aproape zilnic ocuparea unor noi localităţi.

LOTO LOTO. Tragerile speciale de Anul Nou. Report la Joker și 6/49

10:16

ECONOMIE Surpriză neplăcută de Anul Nou la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași. Sute de angajați vor primi salarii mai mici cu până la 1.200 de lei

10:13

Conform unor relatări din presa internaţională, Ucraina ar fi dispusă să accepte o încetare a focului de-a lungul actualei linii a frontului, fără a recunoaşte pierderi teritoriale, în schimbul unor garanţii de securitate oferite de SUA şi a aderării la UE.

Întrebat despre aceste relatări, purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus Vladimir Putin, Dmitri Peskov, a spus că Moscova nu a primit niciun semnal cu privire la vreo dorinţă a Kievului de încetare a focului – „Sunt multe speculaţii şi teorii pe această temă în mass-media”.

Promisiunea Occidentului

Preşedintele francez l-a asigurat pe omologul său ucrainean că ajutorul pe care Franţa îl oferă continuă „conform angajamentelor” şi a subliniat în acest sens „progresele în instruirea şi echiparea unei brigăzi a armatei” ucrainene.

Venit la Paris de la Londra, Zelenski se va deplasa apoi la Roma şi Berlin într-un un turneu-fulger pentru a le prezenta principalilor săi aliaţi un „plan de victorie”, pe care l-a prezentat mai întâi Statelor Unite luna trecută. Singurul detaliu pe care el l-a dezvăluit public despre acest plan este că include ca element fundamental invitarea Ucrainei să adere la NATO, admiţând însă că aderarea se va putea face doar după încheierea războiului.

Potrivit unor oficiali americani, administraţia de la Washington este preocupată de faptul că acest plan al preşedintelui ucrainean nu cuprinde o strategie cuprinzătoare şi este doar puţin mai mult decât o cerere reîmpachetată de a primi mai multe arme şi de a fi ridicate restricţiile ce împiedică lovirea teritoriului rus cu rachete primite din partea Occidentului.

Planul pleacă de la presupoziţia unei înfrângeri totale a Rusiei în război, obiectiv considerat nerealist de americani, scrie Reuters.

Reuniune importantă la New York

Cele mai mari cinci puteri nucleare ale lumii vor avea o reuniune la New York în următoarele două săptămâni, a anunţat viceministrul rus de Externe, Serghei Riabkov, potrivit presei ruse citate de Reuters.

Cele mai mari cinci puteri nucleare sunt Rusia, SUA, China, Regatul Unit şi Franţa. Ele fac parte, de asemenea, din Consiliul de Securitate al ONU.

Viceministrul rus nu a precizat data şi nici nivelul de reprezentare la care această reuniune va avea loc. Întâlnirea are potenţialul de a fi una semnificativă în contextul escaladării tensiunilor între Rusia şi Occident pe fondul războiului din Ucraina.

În timp ce Ucraina insistă pe lângă aliaţii săi occidentali să elimine restricţiile ce o împiedică să atace cu rachete occidentale cu rază lungă de acţiune ţinte pe teritoriul Rusiei, aceasta din urmă a decis să transmită Kievului şi Occidentului un avertisment constând în revizuirea doctrinei sale nucleare.

În urma acestei revizuiri, preşedintele Vladimir Putin a precizat că noua doctrină va permite represalii nucleare inclusiv în cazul unor atacuri convenţionale masive cu rachete sau drone asupra teritoriului rus sau al aliatului său Belarus, atacuri efectuate de o ţară care nu deţine arme nucleare, dar care este susţinută de puteri nucleare.