Vedetă PRO TV, diagnosticată cu FEBRA Q după ce a consumat brânză luată de la un producător local. Ce reprezintă această boală și care sunt simptomele

Adriana Stere, reporter Pro TV și mamă a cinci copii, a fost diagnotiscată, recent, cu febra Q, după ce a consumat brânză cumpărată de la un producător local. În urma analizelor, medicii de la Institutului Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș” au constatat că ea a fost infestată cu bacteria Coxiella burnetii, care cauzează febra Q.

Aceasta a susținut că a mâncat brânză de la un producător local, în data de 15 septembrie, iar după șase zile de la consumul produsului au apărut primele simptome: oboseală, stare generală alterată, iar după alte trei zile febra și frisoane, apoi tuse.

„Febră foarte mare și frisoane. După aceea tuse seacă, apoi tuse umedă, dureri de glezne, dureri articulare, apoi glezna stângă blocată, nu mai puteam să merg”, a povestit Adriana Stere, care acum se simte mult mai bine.

EXTERNE Deal! UE și SUA au bătut palma. 15% pentru produsele UE importate în Statele Unite

00:27

ASTRONOMIE Astronomii de la Universitatea Manchester susțin că alte CIVILIZAȚII cosmice ne-ar monitoriza planeta de 75 de ani

23:49

Coxiella burnetii este o bacterie, cu localizare intracelulară obligatorie, înalt infecţioasă, care infectează, mai ales, animalele domestice precum oi, capre sau vite. Aceasta se transmite, de obicei, prin inhalarea aerosolilor contaminaţi, febra Q se poate manifesta ca boală febrilă autolimitată, pneumonie sau hepatită.

Adriana Stere / FOTO – Captură Video: PRO TV

„Cu toate acestea, în anumite circumstanţe, există posibilitatea evoluţiei către o formă cronică, implicând predominant valvele cardiace preexistent lezate sau vasele de sânge. Diagnosticul este uzual stabilit serologic, iar Doxiciclina reprezintă cea mai frecventă alegere de antibioterapie”, se arată într-un studiu clinic realizat în anul 2018 de specialiști ai Spitalului Clinic de Boli Infecţioase şi Tropicale „Dr. Victor Babeş“, potrivit Adevărul.

Lotul de studiu a cuprins 24 de pacienţi, de ambele sexe, cu vârste cuprinse între 34 şi 80 de ani, internaţi în perioada ianuarie-decembrie 2018, în secţiile de boli infecţioase ale acestui spital. Manifestările clinice documentate în cadrul afecţiunii acute au fost majoritar de ordin general (febră, frisoane, mialgii, greaţă), un număr de șapte pacienţi experimentând cefalee.

„În plus, dintre cei 14 subiecţi care au dezvoltat pneumonie interstiţială (accentuarea desenului interstiţial pulmonar fiind singura modificare radiologică întâlnită), doar 4 au manifestat tuse seacă (28%), iar în rândul celor 14 cazuri de hepatită, doar 3 au fost acompaniate de subicter scleral (21%), rezultate ce confirmă datele din literatură”, se mai aratî în studiul respectiv.

Cum se transmite febra Q de la animale la oameni

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a oferit câteva sfaturi generale, atât pentru fermieri cât şi pentru persoanele implicate în creşterea animalelor de fermă, pentru protecția și reducerea riscurilor de sănătate a populaţiei expuse.

De obicei, infecţia poate să apară ca urmare a inhalării/ingerării de spori rezistenţi proveniţi din particulele de praf contaminate cu excreţii rezultate după fătare sau secreţii. Bălegarul sau urina, precum şi subproduse animaliere cum ar fi pielea, lâna sau blana pot constitui sursă de infecţie. Cel mai expus la riscul apariţiei bolii este personalul din abatoare sau ferme.

Reprezentanții ANSVSA precizează că o altă sursă de infecţie o constituie consumul de lapte nepasteurizat, dar și cel de brânzeturi. Insectele hematofage sau unele leziuni cutanate superficiale existente la manipulatorii de animale pot fi implicate în producerea bolii.

Febra Q este rar întâlnită la om, chiar şi în rândul fermierilor, iar majoritatea persoanelor care sunt infectate nu prezintă simptome sau prezintă semne foarte uşoare ale bolii, formele grave fiind întâlnite foarte rar.

„Simptomele apar la 2-3 săptămâni de la expunere şi constau în semne asemănătoare gripei, cu febră prelungită (2 săptămâni sau mai mult), oboseală, dureri de cap, dureri musculare şi ocazional, pneumonie sau alte complicaţii. Unele personae pot prezenta o formă cronică a bolii, cu simptome ce persistă mai mult de şase luni”, susțin reprezentanții ANSVSA.

De asemenea, specialiștii susțin că infectarea în timpul sarcinii (fie că mama prezintă sau nu simptome), poate avea un efect negativ asupra dezvoltării fătului, incluzînd naşterea prematură, greutatea mică la naştere sau avort. Rar, pot apărea infecţia valvelor cardiace, în general, acestea apărând la persoanele cu boli cardiace pre-existente sau cele ce au suferit intervenţii chirurgicale de tip by-pass.

Reguli pentru evitarea riscului de îmbolnăvire în ferme

Pentru că activităţiile desfăşurate în ferme implică, în mod inevitabil, un contact strâns cu animalele şi materialele contaminate, se impune respectarea riguroasă a regulilor de igienă personală.

Legislaţia sanitară veterinară în vigoare cere fermierilor să adopte măsuri adecvate pentru a minimiza expunerea angajaţilor şi a vizitatorilor privind zoonozele, cum ar fi febra Q.

ANSVSA vă prezintă mai multe indicaţii care trebuie respectate în vederea evitării riscului de îmbolnăvire în ferme:

• Spălaţi-vă riguros pe mâini de mai multe ori pe zi şi întotdeauna înainte de a mânca, fuma şi după terminarea programului zilnic de lucru;
• Spălaţi-vă imediat rănile pielii cu săpun şi apă curentă şi acoperiţi-le cu un pansament impermeabil;
• Manipulaţi ţesuturile de origine animală potenţial infectate, precum şi avortonii sau materialele venite în contact cu acestea, utilizînd întotdeauna mănuşi impermeabile;
• Utilizaţi echipament personal de protecţie suplimentar (inclusiv măşti şi ochelari de protecţie) pentru activităţi ce prezintă risc crescut, cum ar fi în cazul focarelor confirmate de Febră Q;
• Depozitaţi îmbrăcămintea de protecţie separat de îmbrăcămintea de lucru şi nu purtaţi îmbrăcămintea de lucru contaminată în interiorul fermei sau la domiciliu;
• Nu consumaţi lapte nefiert şi nu mâncaţi sau fumaţi în zonele cu animale;
• Dacă expunerea la insecte hematofage este inevitabilă, utilizaţi îmbrăcăminte de protecţie adecvată.
• Femeile însărcinate trebuie să evite contactul apropiat cu bovine, caprine, sau pisici aflate sunt în proces de parturitie, sau în perioada post-partum, sau cu oile şi mieii, mai ales primăvara.

FOTO – Caracter ilustrativ: Shutterstock