Prima pagină » Știri externe » REUTERS: Tot mai multe voci îi cer lui Olaf Scholz să nu candideze pentru un al doilea mandat de cancelar. Cine ar putea candida din partea SPD

REUTERS: Tot mai multe voci îi cer lui Olaf Scholz să nu candideze pentru un al doilea mandat de cancelar. Cine ar putea candida din partea SPD

15 nov. 2024, 16:55, Știri externe

Andrei Văcaru

Reuters: Tot mai multe voci îi cer lui Olaf Scholz să nu candideze pentru un al doilea mandat de cancelar. Cine ar putea candida din partea SPD

Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, se confruntă cu tot mai multe apeluri din partea membrilor partidului său, SPD, de a se retrage și de a-l lăsa pe ministrul Apărării, Boris Pistorius, să conducă partidul în alegerile federale de anul viitor.

Germania ar urma să organizeze alegeri anticipate pe 23 februarie, după ce coaliția tripartită a lui Scholz, diversă ideologic, formată din SPD, Verzi și liberalii din FDP, s-a prăbușit săptămâna trecută, după luni de lupte interne, notează Reuters, care îl numește pe Scholz „cel mai puțin popular cancelar al Germaniei”.

Scholz, în vârstă de 66 de ani, a spus că vrea să candideze pentru un al doilea mandat, iar unii dintre liderii SPD i-au susținut individual candidatura săptămâna aceasta, în ciuda faptului că SPD este acum pe locul al treilea în sondaje, în urma conservatorilor și formațiunii de extremă dreapta AfD. Politicienii care îl susțin se bazează pe experiența sa, chiar dacă SPD se situează cu zece procente sub rezultatele alegerilor din 2021.

HOROSCOP Horoscop 27 decembrie 2025. Peștii au nevoie de o lungă vacanță

15:00

Cu toate acestea, este posibil ca decizia finală să fie anunțată la un congres al partidului, în ianuarie, iar săptămâna aceasta, o serie de politicieni regionali mai puțin cunoscuți au cerut o soluție similară cu cea adoptată de Partidul Democrat din Statele Unite, care a decis să îi recomande președintelui Biden să nu candideze pentru un al doilea mandat și să îi cedeze locul unei persoane mai bine pregătite, din punctul lor de vedere.

„Scholz a făcut politici bune în ultimii trei ani, dar nu a reușit să câștige oamenii. Credem că imaginea negativă pe care o au oamenii din țară despre el nu mai poate fi reparată. Din păcate, cadrele din toate partidele tind să nu vrea să vadă astfel de fapte relativ simple”, au declarat Tim Stoberock și Markus Schreiber, doi parlamentari din Hamburg, acolo unde Scholz a fost primar între 2011 și 2018.

Borius Pistorius, preferat în detrimentul lui Olaf Scholz

La fel ca alți parlamentari, cei doi au anunțat că ar prefera să îi ofere sprijinul actualului ministru al Apărării, Boris Pistorius, în vârstă de 64 de ani. Pistorius se clasează în mod constant drept cel mai popular politician al Germaniei – o faptă neobișnuită pentru un ministru al Apărării într-o țară care are o relație incomodă cu propria armată, notează sursa citată.

Între timp, Scholz s-a clasat pe ultimul loc în cel mai recent sondaj realizat de INSA cu privire la cei mai buni 20 de politicieni germani, publicat în această săptămână.

Într-un sondaj al susținătorilor SPD realizat de Forsa, aproximativ 58% au spus că îl susțin pe Pistorius drept candidat pentru funcția de cancelar, comparativ cu doar 30% pentru Scholz.

Întrebat dacă ar candida, Pistorius a spus în repetate rânduri că SPD are deja un candidat: Scholz.

Conducerea SPD i-a spus lui Scholz că trebuie să aibă o activitate mai bună, mai ales în ceea ce privește comunicarea cu alegătorii și membrii de partid, mai arată sursa citată.

Mai multe partide mici au cerut amânarea alegerilor, argumentând că nu au suficient timp pentru a colecta semnăturile necesare depunerii candidaturilor, informează publicația Frankfurter Allgemeine Zeitung.

Partidul Liber-Democrat (FDP) criticase, în ultima perioadă, linia politică a Guvernului Scholz, în contextul în care forțele politice se pregătesc de finalul legislaturii și de alegerile parlamentare care oricum ar trebui să aibă loc în Germania la termen în septembrie 2025. Ministrul Finanțelor, Christian Lindner, prezentase un plan de relansare economică. Proiectul, contestat de Alianța ’90/Verzi, prevedea reducerea birocrației, scăderea impozitelor și amânarea regulilor ecologice stricte, care afectează activitățile economice. Germania a fost în recesiune în ultimul an, iar activitățile de producție rămân slabe.