Klaus IOHANNIS, o președinție eșuată – PROMISIUNI RATATE: „România lucrului bine făcut”, „România Educată”, „România normală”

Mandatul lui Klaus Iohannis, întins pe parcursul a două mandate, între 2014 și 2024, a fost unul plin de promisiuni ambițioase și inițiative menite să transforme România. Cu toate acestea, bilanțul perioadei este marcat de proiecte abandonate și critici constante privind lipsa de implicare. De la lansarea conceptului „România lucrului bine făcut” până la un final dominat de tentative nereușite de a accede la funcții internaționale, președinția lui Klaus Iohannis s-a remarcat prin mari așteptări, dar și dezamăgiri pe măsură.

Pe 16 noiembrie 2014, Klaus Iohannis, pe atunci primar al municipiului Sibiu și candidat al Partidului Național Liberal la alegerile prezidențiale, a fost ales președinte al României, obținând aproape 6,3 milioane de voturi.

FLASH NEWS Sorin Grindeanu, pregătit să își asume funcția de premier, cu o singură condiție. „Negociem cu toată lumea”. „Nu văd o soluție în alegerile anticipate”

23:20

CONTROVERSĂ Președintele Letoniei spune că țara sa ar putea găzdui arme nucleare dacă NATO decide să le desfășoare în țările baltice

22:51

Iohannis a venit la Cotroceni cu proiectul prezidențial „România lucrului bine făcut”, un concept menit să definească o guvernare bazată pe competență și profesionalism. Totuși, acest ideal a fost subminat încă de la început de lipsa unui „guvern al său,” fapt pe care l-a invocat frecvent drept scuză pentru neimplementarea sa.

În schimb, a inițiat Proiectul de Țară, semnând decretul în 2016 și înființând o comisie dedicată, care însă s-a întrunit doar de patru ori. În 2017, proiectul a fost abandonat.

Tot în prolificul an 2016, președintele a pus piatra de temelie a proiectului „România Educată”. Cinci ani mai târziu, această inițiativă s-a concretizat într-un memorandum care a ajuns pe masa Guvernului la Palatul Victoria. La opt ani de la lansare, rezultatele sunt dezamăgitoare: mai puțin de jumătate dintre elevii care au început școala acum 12 ani au reușit să susțină bacalaureatul anul acesta.

Campania pentru cel de-al doilea mandat a fost centrată pe conceptul de „România normală”. În practică, însă, sloganul s-a dovedit lipsit de substanță, nefiind susținut de un plan concret. Respectiv, Iohannis nu a reușit să-și ducă la capăt promisiunile, doar interesele.

Criticile la adresa PSD și desemnarea premierilor social-democrați

Președintele Iohannis a fost foarte implicat pe scena politică în primul mandat. A taxat cu fiecare ocazie Partidul Social Democrat, pe care-l numea „ciuma roșie”. În 2017, a participat la protestele anticorupție generate de controversata OUG 13 inițiată de guvernul PSD-ALDE, condus de Sorin Grindeanu.

O gașcă de oameni politici, cu probleme penale, vrea să schimbe legislația din România. Vrea să slăbească statul de drept”, spunea Klaus Iohannis.

Același președinte a numit mai târziu patru premieri PSD: Sorin Grindeanu, Mihai Tudose, Viorica Dăncilă și Marcel Ciolacu.

Pandemia COVID-19 și declinul comunicării publice

Începutul celui de al doilea mandat a fost dominat de pandemia COVID-19. Iohannis a decretat starea de urgență și a lansat apeluri către populație pentru vaccinare. După pandemie, însă, comunicarea publică a președintelui s-a redus semnificativ, ultimul său interviu datând din 2019, iar ultima conferință de presă având loc în iulie 2022.

Anul 2023 a fost marcat de numeroase călătorii prezidențiale, cu 25 de țări vizitate, de la Japonia la Tanzania. Costuri pe care administrația prezidențială a refuzat să le facă publice.

Un final fără glorie

CITEȘTE ȘI:

George Simion: „România lui Klaus Iohannis este eșuată”

Președintele ROMÂNIEI i-a întors SPATELE premierului Ungariei/ Iohannis l-a lăsat pe Viktor ORBAN să aștepte, până și-a aranjat ținuta