Secretul pentru ca grâul pus la încolțit de Sfântul ANDREI să crească mare și frumos

Una dintre tradițiile păstrate în cultura românească este cea a punerii grâului la încolțit de Sfântul Andrei. Acest obicei se spune că atrage norocul și aduce prosperitate în casele oamenilor.

Însă, pentru ca grâul pus la încolțit să crească mare și frumos trebuie să respecți câțiva pași.

Tu știi cum se plantează corect grâul, pentru a se dezvolta frumos?

Cât timp se lasă grâul în vas

Tradiția constă în punerea boabelor de grâu la înmuiat în apă în seara zilei de 29 noiembrie, în noaptea Sfântului Andrei. A doua zi, pe 30 noiembrie, boabele de grâu sunt plasate pe un șervet umed sau direct în pământ ori într-un recipient sau o farfurie.

REACȚIE Siegfried Mureșan, mesaj pentru Sorin Grindeanu înaintea votului pentru Guvern: ”Dacă PSD votează împotrivă, o face strict pe criterii subiective”

11:29

FLASH NEWS Călin Georgescu, așteptat de zeci de susținători la Curtea de Apel București

11:29

Atenție, boabele de grâu sunt lăsate la germinat și să crească până în ajunul Crăciunului! Atunci, în seara de 24 decembrie, vârful verde al grâului încolțit se taie și este utilizat pentru a decora masa de sărbători.

Acest obicei are o semnificație profundă, care a fost transmisă din vremuri străvechi. Grâul, simbol al vieții și fertilității, este asociat cu renașterea și începutul unui nou ciclu.

Astfel, se crede că grâul încolțit aduce în casă noroc, belșug și sănătate. Înălțimea și desimea grâului crescut până la Anul Nou va arăta cum va fi anul viitor pentru persoana respectivă. Un grâu sănătos și înalt semnifică un an prosper și un viitor îmbelșugat, dar și sănătate și succese.

Un alt obicei legat de grâu spune că fetele care vor să afle cu cine se vor mărita trebuie să pună 41 de boabe de grâu sub pernă, iar acela care le va fura grâul le va fi soț.

Sfântul Andrei, sărbătorit în ziua de 30 noiembrie, marchează începutul tradițiilor premergătoare Crăciunului, iar punerea grâului la încolțit este o expresie a credinței românilor în binecuvântarea și protecția divină în noul ciclu al anului.

Cine a fost Andrei

Andrei a fost ucenicul lui Ioan Botezătorul, iar mai apoi, după botezul Mântuitorului Iisus, auzindu-l pe Ioan Botezătorul spunând despre Fiul Domnului „Iată Mielul lui Dumnezeu!”, l-a urmat pe Iisus.

Astfel, Andrei a devenit primul apostol al Mântuitorului Iisus Hristos.

Sfântul Andrei este ocrotitorul României și al românilor. Sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei este trecută în calendarul creștin-ortodox la data de 30 noiembrie.

În noaptea de Sfântul Andrei, hotarul dintre cele văzute şi cele nevăzute dispare, iar momentul este propice pentru unele practici de prospectare a viitorului.

Noaptea de Sfântul Andrei (noaptea din 29 spre 30 noiembrie) este considerată de mulți echivalentul Halloween-ului românesc. Este considerată așa datorită mai multor tradiții și superstiții legate de sărbătoarea Sfântului Andrei.

Ziua Sfântului Andrei marchează debutul sezonului sărbătorilor de iarnă, care vor continua cu Sfântul Nicolae, celebrat pe 6 decembrie, şi se vor încheia de Bobotează, pe 6 ianuarie.

Tradiții și obiceiuri de Sfântul Andrei

„Andrei cap de iarnă” (aşa cum i se spune în Bucovina) permite producerea unei îmbinări între lucrurile malefice şi cele benefice, dispărând hotarul dintre ele.

Astfel, potrivit tradiției populare, în noaptea Sfântului Andrei, „umblă strigoii” să fure ”mana vacilor”, ”minţile oamenilor” şi ”rodul livezilor”. Strigoii sunt spiritele celor morţi, care, din diverse motive, n-au mai ajuns pe tărâmul de dincolo.

În multe zone din România, femeile atârnă cununi de usturoi ori ung porţile, uşile şi geamurile, dar şi coteţele animalelor, cu usturoi zdrobit pentru a preveni pătrunderea duhurilor rele. Acest usturoi va fi folosit de-a lungul anului care va veni ca tratament pentru diverse boli, ca mijloc de protecţie faţă de duhurile malefice.

Tot acest usturoi se folosește și ca modalitate de a atrage un posibil partener de viaţă, a ursitului (după ce, în prealabil, usturoiul a fost sfinţit la biserică şi păstrat la icoană).

Ca mijloace de protecţie faţă de strigoi se mai folosesc firimituri de pâine împrăştiate în curte – pentru ca duhurile să nu intre în casă după mâncare – şi candele aprinse lângă icoane. Animalelor din gospodărie li se pune în hrană busuioc sfinţit şi în apă agheasmă.

Fetele care vor să-şi afle ursitul își pun sub pernă busuioc sfinţit, astfel încât chipul bărbatului să le apară în vis. În unele zone, se crede că ursitul se poate vedea dacă fata se aşază goală între două oglinzi, cu o lumânare în mână.

De asemenea, în noaptea Sfântului Andrei, oamenii aduc în casă crenguţe de vişin și le pun în apă. Tradiția spune că dacă vor înflori până la Crăciun, vor avea un an bogat.

CITEȘTE ȘI:

De ce se pune GRÂU la încolțit de Sfântul Andrei? Obiceiul are o semnificație profundă și este respectat cu sfințenie de mulți români