RĂZBOI în Ucraina, ziua 1.004. Racheta balistică hipersonică Oreșnik l-a speriat pe Zelenski/Franța și Marea Britanie, împotriva „putinizării” lumii

Războiul din Ucraina a intrat sâmbătă, 23 noiembrie, în a 1.004-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină.

Ucraina le va solicita aliaţilor săi occidentali noi sisteme de apărare antiaeriană de ultimă generaţie, după ce Rusia a folosit o rachetă balistică hipersonică Oreşnik pentru a lovi o fabrică de armament în oraşul Dnipro.

Preşedintele Volodimir Zelenski consideră o crimă decizia Rusiei de a utiliza o astfel de armă experimentală în acest război.

„Rusia ridiculizează China”

„Ministrul ucrainean al Apărării a avut deja discuţii cu partenerii noştri asupra unor noi sisteme de apărare antiaeriană – exact genul de sisteme care pot proteja vieţile în faţa unor noi riscuri”, a spus Zelenski într-un mesaj video transmis pe reţelele de socializare.

ACTUALITATE Fosta anchetatoare Diana Sarca vorbește despre atentatul de la Jean Monnet, unde învățau și copiii premierului Adrian Năstase

12:30

ADMINISTRAȚIE Una dintre cele mai mari și complicate intersecții din București intră în lucrări de reconfigurare. Șoferii vor fi exasperați de durata intervenției

12:29

Folosirea unei alte ţări „pentru a testa o nouă armă în scop de teroare” este în mod categoric o crimă şi, în plus, în acest mod, „Rusia ridiculizează poziţiile unor state precum China, statele din Sudul Global, ale unor lideri care îndeamnă de fiecare dată la reţinere”, a continuat preşedintele ucrainean.

Racheta Oreşnik cu rază medie de acţiune a fost introdusă recent în arsenalul militar rus şi este echipată cu şase focoase, fiecare dintre acestea având la rândul lor câte şase submuniţii.

Racheta lansată de Rusia şi care pe traiectoria sa finală a atins o viteză de peste Mach 11 (de peste 11 ori viteza sunetului) nu a avut, însă, încărcături explozive, lovindu-şi ţinta doar prin forţa cinetică. Decizia Moscovei de a recurge la această armă trebuie înţeleasă ca un avertisment adresat Occidentului, a transmis Kremlinul, venit după ce Kievul a lansat rachete americane ATACMS şi britanice Storm Shadow asupra unor ţinte militare în Rusia.

Moscova consideră aceste atacuri o implicare directă a SUA şi Marii Britanii în război, motivând că localizarea ţintelor prin satelit şi direcţionarea rachetelor către acestea nu pot fi realizate de armata ucraineană fără implicarea ţărilor care i-au furnizat rachetele ATACMS şi Storm Shadow.

Avertismentul lui Vladimir Putin

Potrivit Kievului, Rusia dispune de un număr foarte mic de rachete Oreşnik, nu mai mult de 10 unităţi, şi toate acestea sunt prototipuri fabricate înainte de a începe producţia de masă.

De partea sa, vorbind la o reuniune cu responsabili militari, preşedintele Vladimir Putin a afirmat că Rusia dispune de „o rezervă de rachete de Oreșnik pregătite pentru utilizare” şi că, în prezent, nu există în lume sisteme antiaeriene capabile să intercepteze acest tip de armă.

De asemenea, el a ordonat începerea producţiei de serie şi continuarea testării în condiţii de luptă a acestei rachete.

Surse militare ucrainene au declarat agenţiei Ukrinform că Zelenski va solicita Statelor Unite să-i transfere sisteme antiaeriene capabile să doboare rachete balistice intercontinentale, întrucât caracteristicile acestora sunt comparabile cu cele ale rachetei Oreşnik.

Conform acestor surse, sistemele antiaeriene ale SUA care ar putea doborî astfel de rachete sunt bateriile Patriot modernizate sau sistemele Aegis.

Parisul și Londra luptă împotriva „putinizării” lumii

Şefii diplomaţiilor din Marea Britanie şi Franţa, David Lammy şi Jean-Noel Barrot, s-au întâlnit vineri, în prima vizită bilaterală la Londra a unui ministrul francez de Externe din ultimii de şase ani, pentru a reafirma angajamentul celor două ţări de a lupta împotriva „putinizării” lumii, informează EFE.

În discuţia cu omologul francez, ministrul britanic de Externe a evidenţiat că relaţia dintre cele două ţări este „lungă şi rezistentă, caldă şi profundă”, în pofida timpului care a trecut de la ultima întâlnire bilaterală la acest nivel, în 2018, în perioada în care executivul de la Londra era condus de premierul conservator Theresa May.

Potrivit declaraţiilor făcute presei chiar înainte de începerea întrevederii, întâlnirea subliniază „angajamentul guvernului laburist de a restabili (relaţiile) cu partenerii europeni”.

La rândul său, Jean-Noel Barrot a apreciat că, „într-o perioadă în care lumea este lovită de revenirea brutalităţii, Franţa şi Regatul Unit stau alături pentru a apăra justiţia, dreptul internaţional şi pentru a fi actori pentru pace, apărarea multilateralismului şi securitate”.

Într-un articol comun publicat pe site-ul de ştiri inews.co.uk, cei doi miniştri au declarat că „Franţa şi Regatul Unit vor rezista putinizării lumii”, pe care, în opinia lor, preşedintele rus Vladimir Putin vrea să o realizeze pentru a „rescrie ordinea internaţională” – „Regatul Unit şi Franţa nu îi vor permite să facă acest lucru. Împreună cu aliaţii noştri, vom face tot ce este necesar pentru a pune Ucraina în cea mai bună poziţie pentru a obţine o pace justă şi durabilă”.