Aflat la final de mandat, Zoran Milanovic a candidat, din nou, iar datele preliminare arată că se îndreaptă spre o victorie zdrobitoare în al doilea tur al alegerilor prezidențiale din Croația. Primele sondaje, făcute la ieșirea de la urne, îl cau câștigător cu 77,8% din voturi.
Milanovic, căruia i-a lipsit foarte puțin ca să câștige alegerile încă din primul tur, l-a învins categoric în turul 2 mult pe candidatul HDZ (Partidul Conservator, aflat la putere), Dragan Primorac, care a obținut doar 22% din voturi.
Acest rezultat constituie o nouă lovitură dură pentru HDZ și premierul Andrej Plenkovic, vechi rival politic al lui Milanovic, după un scandal de corupție foarte mediatizat în noiembrie.
Chiar dacă puterile președintelui sunt limitate, el este perceput de croați drept un garant al echilibrelor politice. De asemenea, scrutinul are loc în timp ce această țară, cu 3,8 milioane de locuitori și membră a Uniunii Europene, se confruntă cu cea mai ridicată rată de inflație din zona euro, o corupție endemică și o penurie de mână de lucru.
Fostă republică iugoslavă, Croația a fost guvernată în principal de HDZ după proclamarea independenței, în 1991. Milanovic a venit la putere în 2020 cu sprijinul principalului partid de opoziție, social-democrații (SDP).
Personalitate-cheie a scenei politice din Croația de peste două decenii, el a făcut în mod frecvent uz de retorica naționalistă, criticând în mod regulat responsabili europeni și locali. Duminică, după ce a votat, la Zagreb, el a criticat din nou Bruxellesul, „în multe privințe autocratic și nereprezentativ”, potrivit lui.
Stilul lui Milanovic a făcut să crească popularitatea sa și a contribuit la atragerea sprijinului alegătorilor de dreapta.
Milanovic a condamnat invadarea Ucrainei de către Rusia, dar a criticat și sprijinul militar al Occidentului pentru Kiev. El se afișează drept un opozant ferm față de un program ce ar presupune ca soldați croați să ajute la formarea de trupe ucrainene în Germania.
Aceasta i-a atras lui Milanovic acuzații din partea HDZ că este „o marionetă pro-rusă”. „Apărarea democrației nu constă în a spune tuturor celor care nu gândesc ca voi că sunt «jucători ruși»”, a răspuns el criticilor.
Totuși, tinerii croați se simt frustrați în fața lipsei de discuții între liderii politici pe probleme care îi interesează cu adevărat, precum locuințele sau nivelul de trai al studenților.
CITEȘTE ȘI:
Ce ne așteaptă în 2025? CROAȚIA a decis să reintroducă armata obligatorie!