Avansul forțelor politice extremiste pro-RUSE în Europa, un pericol pentru Ucraina. Le Monde: Un exemplu clar al acestei tendințe este Călin Georgescu

Ascensiunea forțelor politice pro-ruse în Europa Centrală și de Est creează o amenințare semnificativă pentru efortul de război al Ucrainei, în special prin influențele asupra statelor cheie ca România, care joacă un rol vital în susținerea Kievului. Cel mai recent semnal al acestui trend este legat de alegerile prezidențiale din România, potrivit unui raport al Le Monde.

Europa Centrală și de Est joacă un rol esențial în aprovizionarea cu arme și logistică pentru efortul Ucrainei de a rezista ofensivei Rusiei, însă ascensiunea forțelor politice care contestă continuarea sprijinului pentru Kiev pune o presiune tot mai mare pe statele din regiune, iar România se află în centrul acestei preocupări.

INEDIT Mingea cu care Maradona a marcat „Mâna lui Dumnezeu” și „Golul Secolului”, scoasă la licitație. Cu câte milioane de dolari ar putea fi vândută

12:22

REACȚIE Mesaj pentru Nicușor Dan din PNL după verdictul Moody’s: ”Săptămâna viitoare să iasă fum alb de la Cotroceni”

12:20

Un exemplu clar al acestei tendințe este Călin Georgescu, candidatul pro-rus la alegerile prezidențiale din România, care a promis că va opri toate livrările de arme către Ucraina dacă va câștiga, scrie Le Monde.

România, care a avut o politică ferm pro-occidentală și a susținut Ucraina prin tranzitul armelor și alte forme de sprijin militar, o schimbare de guvern ar putea afecta grav acest rol esențial și ar destabiliza încrederea în aliații NATO, scriu jurnaliștii francezi.

Mircea Geoană, fost ministru de externe și secretar adjunct al NATO, subliniază importanța României pentru Ucraina, afirmând că rolul său nu este la fel de vizibil ca al Poloniei, dar este la fel de crucial pentru aprovizionarea cu arme și asigurarea logistica necesară pentru apărarea Kievului. România este, de asemenea, gazda unor trupe franceze și americane, iar impactul unei schimbări politice ar putea afecta considerabil efortul de război al Ucrainei.

Reamintim, că Gerogescu a declarat că dacă va ajunge la Cotroceni va stopa ajutorul pentru Ucraina și va tăia alocarea a 2% din PIB pentru NATO, în condițiile în care președintele ales al SUA, Donald Trump a amenințat țările europene să ridice cotizația pentru NATO la 5%, altfel SUA nu îi va mai proteja pe cei care nu contribuie.

În paralel, retorica „pro-pace” în limbajul Moscovei susținută de lideri pro-ruși ca Viktor Orban sau Robert Fico câștigă teren în regiune. Fico, premierul slovac, amenință deja cu oprirea ajutorului umanitar pentru Ucraina.

În Slovacia, de exemplu, percepția că Rusia reprezintă o amenințare la adresa securității a scăzut semnificativ în ultimii doi ani. Astfel, pozițiile pro-ruse devin tot mai influente, iar acest lucru reprezintă o preocupare pentru Ucraina, care depinde de unitatea și sprijinul continuu al țărilor din Europa Centrală și de Est.

Rolul României

În contextul alegerilor din România și a altor evoluții politice, Pavlo Klimkin, fost ministru al afacerilor externe al Ucrainei, avertizează asupra riscurilor impuse de aceste schimbări. Dacă țările europene, inclusiv România, ar începe să impună noi condiții pentru sprijinul acordat Ucrainei, acest lucru ar putea duce la dificultăți suplimentare în integrarea Ucrainei în Uniunea Europeană și în susținerea eforturilor sale militare.

Pe lângă incertitudinile politice, alte amenințări vin dinspre Donald Trump, care va prelua funcția de președinte al Statelor Unite, iar ascensiunea sa ar putea influența negativ sprijinul pentru Ucraina, mai ales în cazul retragerii americane din regiune. De asemenea, creșterea influenței forțelor pro-ruse în țările UE și NATO esențiale, cum ar fi Bulgaria și Cehia, alimentează temerile privind slăbirea sprijinului pentru Kiev.