Profesor dr. Adrian Streinu Cercel, despre efectele ”Ordonanței Trenuleț” și „poverile” din SĂNĂTATE. “Avem hiatusuri de tip leucemic”

Sistemul de sănătate din România are nevoie de o reformare profundă. Chiar dacă în ultimii 30 de ani s-au înregistrat progrese în modernizarea politicilor de sănătate, există multe probleme nerezolvate și foarte multe provocări. Lipsa de personal este din ce în ce mai acută, în special în zonele rurale. Specialiștii sunt concentrați mai mult în centrele urbane, universitare, multe spitale sunt vechi și neadaptate standardelor de siguranță europene, există dezechilibre majore, birocrație și multe nemulțumiri.

Majoritatea sindicatelor din sistem consideră că noile măsuri de austeritate impuse de ”Ordonanța Trenuleț” lovesc în plin Sănătatea.

Ministrul Alexandru Rafila a avertizat, recent, că reducerea cheltuielilor în sistemul de sănătate, hotărâtă de Coaliția de guvernare pentru diminuarea deficitului bugetar în 2025, ar putea afecta investiţiile în acest domeniu și că spitalele nu pot suporta reduceri de posturi și bugete.

EDUCAȚIE Guvernul a deblocat sute de posturi pentru creșe. Ministrul Educației:”Educaţia trebuie să intre în faza de stabilizare”

17:58

EVENIMENT Salvat de incinerarea de viu de cățel. Un german încă mai trăiește datorită celui mai bun prieten

17:50

Este o perioadă în care se caută soluții pentru panica produsă de această ordonanță dată de Guvern, iar cele identificate vor trebui discutate și abordate și la nivelul Legislativului. Altfel, toate sincopele din sistemul de sănătate se răsfrâng în mod direct asupra pacientului și asupra calității actului medical.

Profesorul universitar dr. Adrian Streinu Cercel este o somitate în lumea medicală, cercetător și membru al Academiei de Științe Medicale. Cunoaște sistemul de sănătate cu toate bunele și relele lui. Vorbește fără patimă, cu profesionalism și responsabilitate despre bolile sistemului și modul în care acestea vor trebui tratate cu celeritate și la modul cel mai serios. Adrian Streinu Cercel se află la al doilea mandal consecutiv de senator și conduce, în continuare, Comisia pentru sănătate a Senatului.

În interviul la Gândul Exclusiv cu Adrian Streinu Cercel, prima abordare a fost legată de lovitura dată de locomotiva ”Ordonanței Trenuleț” corpului medical din România.

“Sistemul medical din România nu e lovit de trenulețul ordonanței, ca să zic așa, în fiecare zi este lovit de locomotiva media care relevă doar faptele neplăcute și care se întâmplă în orice sistem de sănătate din lume atunci când se lucrează cu oamenii și respectiv pentru oameni. Cam așa aș vedea eu problema. În rest, cu «Ordonanța Trenuleț» nu e nicio problemă. De fiecare dată s-a reușit să se facă memorandumuri prin care s-au eliberat o serie de posturi. Deci nu ne facem griji acolo”, a spus senatorul.

„Resursa umană reprezintă o problemă în toate sistemele de sănătate din lume”

La această oră, deficitul de medici și asistente este în continuă creștere. Aproape 9.000 de posturi sunt vacante, iar la 1.000 de locuitori există circa trei medici. Profesorul dr. Adrian Streinu Cercel a menționat câteva aspecte îngrijorătoare pe termen mediu, unul fiind legat de ieșirea la pensie a multor medici de familie și activitatea acestora care cuprinde din ce în ce mai puțin componenta medicală, iar celălalt ținând de medicina defensivă.

„Deja ajunge să fie nesemnificativ acest număr de trei medici la 1.000 de locuitori, pentru că pe noi ne așteaptă o perioadă cât se poate de grea cu privire la medicii de familie care urmează să iasă la pensie. Din punctul ăsta de vedere, resursa umană reprezintă o problemă în toate sistemele de sănătate din lume.

Iar mai mult decât atât, peste această resursă umană vine încă o problemă foarte importantă, cea a medicinei defensive, în contextul în care toată lumea încearcă să se acopere maximal, în așa fel încât să nu poată să fie acuzată de vreo posibilă atitudine eronată vizavi de pacientul respectiv.

Lucrul ăsta împovărează foarte mult sistemul de sănătate. Uitați-vă că medicul de familie a devenit un fel de secretară care bagă date în calculator și a uitat să facă sau nu mai are timp să facă ceea ce trebuie să facă, respectiv componenta medicală – de examinat pacientul, de făcut analiza pacientului, de gândit la niște diagnostice. Și atunci, se transformă într-un trimițător către specialiști din diverse specialități. De ce? Tocmai pentru a se acoperi aceste posibile mici erori care pot să apară absolut în orice domeniu.

Dacă ne imaginăm că doctorii le știu pe toate, le fac pe toate, este total greșit. Vedem că se dezvoltă o serie de subspecialități plecate de la o specialitate mare. Vă dau exemplu: bolile cardiovasculare. Există acum o componentă strict pentru hipertensiune arterială, este o altă componentă strict pentru insuficiența cardiacă. Pe vremea mea, le învățam pe toate la calup și știam și despre aia, și despre aia, și despre aia. Acum, nu. Se merge țintit și cât mai multe amănunte de profunzime, ceea ce este bine pentru pacient, însă complică foarte mult activitatea medicului specialist”, a explicat Adrian Streinu Cercel.

Grup de lucru la Senat pentru reformarea Sănătății

În 2023, Guvernul a blocat concursurile pentru posturile publice, iar deblocări s-au făcut numai pe baza memorandumurilor. Conform Comisiei Europene și OCDE, pe raportul bianual care a fost dat publicității în noiembrie 2024, soluționarea deficitului de forță de muncă în toată Europa este o urgență, care trebuie rezolvată prin investiții, oportunități de formare, condiții de muncă mai bune.

Și în România, personalul medical solicită condiții de muncă mai bune. Mai mult decât atât, după ce a fost dată ”Ordonanța Trenuleț”, cele mai mari nemulțumiri le au medicii de specialitate, medicii din ambulatoriu și medicii de familie, pentru că valoarea punctului ”per capital” este înghețată la 5 lei și 8 lei.

Senatorul Adrian Streinu Cercel susține, însă, că “nu este apanajul președintelui Comisiei de sănătate (funcție pe care a ocupat-o în mandatul trecut și o deține și în actualul mandat din Senat – n.red.) să rezolve problemele financiare”.

“Să nu confundăm lucrurile. Senatul și respectiv Camera Deputaților se ocupă cu cadrul legislativ. Deci, treaba noastră este să creionăm un cadru legislativ care să permită Executivului să așeze aceste probleme într-un context mai larg.

Pentru asta, noi am avut o serie de discuții și, începând cu luna februarie, creionăm un grup de lucru la nivelul Comisiei pentru sănătate în Senat, pentru a reuși sau a încerca să facem un nou design al sistemului de sănătate, pentru că avem aceste hiatusuri, care sunt hiatusuri de tip leucemic, adică între atât și atât, și la mijloc nu mai avem absolut nimic. Aceste lucruri trebuie să le soluționăm.

Poate să vină OCDE-ul, poate să vină Comisia. Problemele sunt aceleași și în Franța, și în Germania, și în România, și în Spania. Peste tot. Problema este ce modalități găsim. O primă modalitate care a fost găsită, și asta a fost găsită de Sorina Pintea, la vremea respectivă, a crescut salariile medicilor. A fost de foarte mare impact acest lucru, pentru că odată cu creșterea salariilor și nivelarea lor undeva mai sus, s-a redus foarte mult exodul de medici din România către celelalte țări”, a spus Adrian Streinu Cercel.

“Deficitul pe anumite specialități este fantastic de mare”

Referindu-se la doctorii care, după terminarea facultății, ajung să facă o specialitate și doresc să găsească un post de lucru în spitalele mari, în spitalele județene, spitalele municipale și mai puțin în spitalele orășenești, președintele Comisiei de sănătate din Senat a explicat, în interviul la Gândul Exclusiv, care ar fi soluția pentru a rezolva această problemă.

“Pentru această problemă trebuie să umblăm, de data asta, la Legea salarizării, în așa fel încât această salarizare să fie graduală și anumite locuri să fie supralicitate pentru a deveni tentante, pentru a fi ocupate, pentru că degeaba spun eu că voi scoate memorandum cu 200 de locuri la concurs, că nu se prezintă nimeni la concurs. Și am avut o astfel de experiență. Să nu uităm acest lucru.

Asta treacă-meargă. Atunci când vorbim de specialiști, problema este cum îi motivezi pe medicii care sunt absolvenți de medicină să se îndrepte spre anumite specialități, că deficitul pe specialități este și el fantastic de mare. Gândiți-vă că avem județe fără epidemiologi și a trebuit să ne confruntăm cu ditamai pandemia. A fost foarte greu și atunci au fost importați, ca să spun așa, o serie de colegi trimiși colo-colo, ca să ținem sub control ce s-a întâmplat în perioada 2022-2023.

Lucrurile sunt cât se poate de complexe și abordarea trebuie să fie secvențială. Există o astfel de manieră de discutat cu comisiile de specialitate care sunt constituite și fiecare să vină cu o schiță de program propriu, cum văd ei dezvoltarea specialității lor în următorii cinci ani. (…)

Pentru asta trebuie o gândire care trebuie pusă pe hârtie, banii vin după aia. Dacă nu avem gândirea, degeaba avem banii, pentru că rămân nefolosiți. Deci nu asta e problema. Să lăsăm banul deoparte și să ne gândim cum vrem să arate sistemul nostru de sănătate în următorii cinci ani de zile. Asta ar trebui să fie ținta noastră imediată. Dacă reușim să punem acest sistem pe o linie care să fie convenabilă pentru toată lumea, atunci va fi ok”, a mai spus Adrian Streinu Cercel.

“Un rol important va trebui să revină telemedicinei”

Modul în care au fost dirijați banii din sistemul de sănătate – mai mult către spitalele mari din zonele universitare și mult mai puțin către spitalele județene sau orășenești – a dus la sincope care vizează același deficit de personal calificat care să acopere liniile de gardă în multe orașe din țară. Profesorul dr. Adrian Streinu Cercel confirmă că problema aceasta există mai mult la nivelul spitalelor orășenești, decât la cele județene.

“Problema este la nivelul spitalelor orășenești, unde nu sunt acoperite (liniile de gardă – n.red.) mai deloc. Acolo este o problemă. Trebuie să regândim sistemul. Ne-am gândit la o soluție, dar trebuie să și discutăm în toate forurile, pentru că altfel zice că a ieșit profesorul Streinu Cercel cu o idee care n-a fost discutată nicăieri. Nu se poate.

Discuția pleacă de la sistemul de medicină din mediul rural, pentru că acum este o discrepanță între modul în care se asigură serviciile în mediul rural și, respectiv, orășenesc și municipal. Diferențele sunt cât se poate de bine cunoscute și atunci un rol important va trebui să revină telemedicinei.

În momentul de față, există tot felul de device-uri care măsoară ce vrei și ce nu vrei, și atunci cred că o placă turnantă va fi reprezentată de medicul de familie, care va fi posesorul acestor device-uri puse într-un sistem unde datele să fie colectate și pe urmă, în timpul doi, medicul specialist de orice specialitate să acceseze în decurs de 24 ore acele date și să dea un răspuns. Asta ar fi o soluție din punct de vedere tehnologic pentru momentul de viitor.

Să nu uităm că noi avem o serie de IT-iști în România care mai pleacă și prin exterior și care ar trebui să fie puși la treabă, ei să fie cei care fac sau creionează un astfel de design. În spate știți că există o structură de abordare logică, care trebuie să funcționeze by the book. Dacă fiecare vine la conducere și își ia o problemuță a lui și încearcă să o rezolve, nu va face altceva decât să creeze o breșă în cealaltă problemă care este în imediata lui proximitate”, a explicat Adrian Streinu Cercel.

Despre AI în medicină: „Pentru aceia care nu se adaptează trebuie să avem noi modalități să-i accesăm și să le punem la dispoziție servicii”

Inteligența artificală (artificial intelligence – AI) s-a “infiltrat” cu succes în medicină. Sunt utilizate modele de învățare automată (machine learning) pentru a căuta date medicale și pentru a descoperi informații care să ajute la îmbunătățirea stării de sănătate și a experienței pacienților. Profesioniștii din medicină și cercetare folosesc din ce în ce mai mult algoritmii AI și alte aplicații bazate pe inteligența artificială. Totuși, multe persoane sunt reticente la tehnologia AI sau lor nu le este ușor să se adapteze într-o lume robotizată.

“Niciodată oamenii nu vor fi pregătiți pentru următorul pas tehnologic. Dar eu v-o dau exemplu pe bunica mea, care a trăit peste 90 de ani și care a prins și lampa cu gaz, și petromaxul, și televizorul alb-negru, și difuzorul. A prins și televizorul color, și aselenizarea, și telecomanda de la televizoarele moderne. N-a avut nicio problemă să se adapteze. Depinde de fiecare în parte cum se adaptează. Asta este omenirea.

Pentru aceia care nu se adaptează trebuie să avem noi modalități să-i accesăm și să le punem la dispoziție servicii. O problemă importantă va fi adresarea serviciilor la domiciliu. Pe vremea mea erau de gardă medici la dispensarele respective care aveau posibilitatea să se ducă, atunci când erau chemați, la domiciliu. Noi, în momentul de față, trebuie să găsim acele elemente care devin esențiale pentru societate. Noi avem o Constituție a României care trebuie să spună că asigurăm accesul la sănătate”, a spus Adrian Streinu Cercel.

Garantarea accesului universal la serviciile de sănătate

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, declara, la alegerile de acum patru ani, că unul dintre obiectivele sale este o legislație care să garanteze accesul universal la servicii de sănătate. Întrebat ce presupune asta, profesorul dr. Streinu Cercel a explicat că este vorba de tot ceea ce prevede Constituția.

“Noi trebuie să rămânem tot timpul în acest deziderat. Cel puțin noi, ca medici, asta am depus ca jurământ, și anume să acordăm asistență medicală oricui ne-o cere, indiferent de ce specialitate avem. Acum s-a ajuns în extrema cealaltă, și povesteam de problema mediciniei defensive, în care nu mai pun mâna pe pacient că nu e de specialitatea mea. Cum să nu pui mâna pe pacient? Pui mâna pe pacient, îi dai tot ce știi din punct de vedere medical ca să pui un diagnostic de etapă și pe urmă dai pacientul unei alte specialități. Trebuie să pui mâna pe pacient.

Telemedicina este o componentă foarte importantă și va deveni o componentă foarte importantă a medicinei preventive. Atât timp cât eu pot să fac niște măsurători randomizat, un interval de 6,8 zile, un an la oamenii din comunitate pe care îi deservesc, pentru că fiecare medic de familie are pe listă un număr de 2.000 – 2.500 de persoane, nu de pacienți, persoane pe care poate să le monitorizeze, astăzi 10, mâine 15, poimâine 20. Toate datele astea ajung să fie procesate și se vede care este trendul de dezvoltare al anumitor patologii, care sunt patologiile cele mai importante în momentul de față și care ajung să limiteze speranța de viață la noi în țară, respectiv bolile cardiovasculare etc. Și atunci, evident că, cu aceleași instrumente, dar și cu aceiași bani, vom deveni mult mai performanți”, a detaliat președintele Comisiei de sănătate din Senat.

Soluții împotriva deepfake

Un alt subiect legat de terenul pe care îl ocupă tot mai mult inteligența artificială și de pericolul avalanșei de deepfake, președintele Comisiei de sănătate din Senat – care a avut o experiență personală deloc plăcută după ce a aflat că ar promova un medicament în spațiul online, dar acesta era un material manipulator, fals – a explicat ce ar trebui să facă România pentru a nu mai fi supusă unor asfel de riscuri.

“Există țări care au început să facă programe de recunoaștere a fake news-ului încă din clasele mici. Asta trebuie să facem și noi, să-i învățăm cum să recunoască fake-ul, adică să recunoască informația eronată din ceea ce se vede, pentru că acum toată lumea a învățat să folosească aceste device-uri. Da, unii mult mai bine decât le folosesc eu, și stau toată ziua și dau din degețele. Nu asta înseamnă educație a unei societăți? Și atunci trebuie să ne ducem să-i învățăm cum să folosească aceste device-uri, evident, cu ajutorul celor care știu să facă acest lucru. Deci, componenta de sociologie se va dezvolta foarte mult”, susține Adrian Streinu Cercel.

Despre bolile necunoscute

Profesorul universitar Adrian Streinu Cercel are cea mai înaltă calificare în epidemiologie-virusologie. Trăim într-o lume virusată, drept urmare, ne putem aștepta la boli necunoscute în orice moment al vieții noastre. Ce fel de abordare trebuie să avem? Ce greșeli facem?

“Noi, în medicină, vorbim de două categorii de boli, și anume boli emergente, deci care n-au existat și acum încep să apară și ajung într-o zonă critică, unde încep să fie și recunoscute, și boli reemergente, care au existat și care din când în când generează … Vă dau, de exemplu, tuberculoza, deși nu se vorbește de tuberculoză, a rămas o problemă de sănătate publică așa cum e ea, că unii vor să o minimalizeze, că unii nu vor să o minimalizeze. Dar uitați-vă că România a făcut progrese foarte mari din acest punct de vedere și, mai mult decât atât, industria farma este cea care vine și ea și dă o mână de ajutor, în sensul că, pe de o parte, tratează, dar pe de altă parte, dezvoltă rezistență, pentru că aici intervine persoana, intervine omul și intervine aderența la tratament și, mai mult decât atât, și complianța la tratament.

Deci una este să înțelegi că trebuie să faci un tratament și alta e să îl și faci. De aici cele două componente, când înțelegi și că trebuie să-l faci, trebuie să-l faci așa cum este prescris. Ce facem noi, oamenii obișnuiți? Facem o pneumonie – zic și eu -, ne ducem la doctor, doctorul ne dă un antibiotic. Ne ducem la farmacie, luăm antibioticul, luăm două-trei zile și vedem că ne simțim bine. Ce mai facem a patra zi? Nu-l mai luăm. Ce scria pe rețetă? Cinci-șapte zile. Deci cu celelalte ce se întâmplă?”, a explicat Adrian Streinu Cercel.

”Panica” la metapneumovirus, un virus respirator uzual

În ultima lună, populația a intrat în panică, după apariția știrilor legate de existența unui „nou” virus din China. Este vorba de metapneumovirus. Nimic nou, însă, în privința acestui virus. Profesorul dr. Adrian Streinu Cercel este de părere că “media trebuia să întrebe niște specialiști înainte să dea pe goarnă”.

„Noi, anul trecut, am făcut o mică evaluare aici (la Institutul Matei Balș – n.red.). Am avut vreo 75 de cazuri de metapneomovirus și avem în mod constant. Astea sunt virusuri respiratorii uzuale. Deci noi uităm un lucru, și anume că această planetă are 4,5 miliarde de ani, că în urmă cu 3 miliarde de ani au apărut microorganismele și că lumea animală pe care o cunoaștem noi astăzi a apărut acum 300 de milioane de ani, milioane versus miliarde. Păi, în acest timp între 3 miliarde și 300 de milioane, ce credeți că au făcut microorganismele alea? S-au adaptat și paraadaptat la mediul înconjurător.

Și mai gândiți-vă că noi suntem constituiți ca ființă umană din 10 la a 13-a celule eucariote ale noastre și 10 la a 14-a microorganisme. Iar informația genetică pe care o generează aceste microorganisme, corpul nostru este de 100 de ori mai mare decât informația genetică proprie a celulelor noastre. Deci despre asta vorbim, și vorbim de un impact informațional la nivelul microorganismelor. Nu vorbește nimeni de ea. Haideți, presa, media, nu știu ce, să vorbim de cum ne dictează microorganismele viața pe pământ și atunci ne vom schimba percepția asupra acestor microorganisme.

Ele nu sunt făcute ca să ne facă rău, că din astea, care sunt peste 3 miliarde de microorganisme, noi cunoaștem sub 0,5%. Ele sunt deja în noi și ne fac o serie de lucruri, inclusiv ne fac vitamina B12, ne fac tot felul de lucruri care ne sunt utile, ne fac managementul mucoasei intestinale printr-o serie de factori de metabolism pe care-i generează în intestinul nostru, ne țin mucoasa intestinală în așa fel încât să nu reacționeze anapoda la cine știe ce. Fac managementul mucoasei intestinale. E ceva fantastic”, a explicat Adrian Streinu Cercel.

CITEȘTE ȘI:

Cercetător român la Oxford, despre PERICOLUL virusului HMPV din China: „Mai degrabă gripa de la noi ar trebui să fie factor de îngrijorare”

Alexandru Rafila despre listele de așteptare de câteva luni pentru o investigaţie decontată de CNAS: „În Uniunea Europeană sunt o realitate”