EVZ: Rusia și cronica unei morți „neanunțate”. Modelul de manipulare și dezinformare

Potrivit EVZ, Rusia nega cu vehemență intenția declanșării unei ofensive pe teritoriul Ucrainei, înainte de februarie 2022 și acuza Occidentul de isterie. Totodată, potrivit sursei citate, după primul tur al alegerilor, in România Rusia nega cu vehemență în procesul electoral din țara noastră și ne acuza de “isterie antirusească”.

„Haideți să vedem dacă există asemănări între cele două situații. Din perspectiva manipulării. Cu sau fără Călin Georgescu.”, este tema acestei noi analize marca EVZ.

MILITAR Trump l-a îndemnat pe Zelenski să încheie urgent războiul cu Rusia, dar susține emiterea de noi sancțiuni împotriva Rusiei și Iranului

00:00

ALEGERI Parlamentul de la Sofia a decis ca următoarele alegeri pentru președinția Bulgariei să aibă loc pe 25 octombrie 2026

23:37

În această analiză, EVZ amintește că înainte de izbucnirea conflictului din Ucraina, în februarie 2022, când Rusia a negat în mod repetat că ar avea intenția de a declanșa un conflict armat. De asemenea, potrivit sursei citate, inclusiv președintele Vladimir Putin și ministrul de externe Serghei Lavrov, au făcut declarații publice prin care respingeau acuzațiile Occidentului privind pregătirea unei invazii.

Rusia susținea atunci că desfășurarea trupelor sale în apropierea graniței cu Ucraina, în regiunile Belgorod, Kursk și Crimeea, era pentru exerciții militare regulate și nu avea legătură cu o eventuală ofensivă, arată analiza.

Tot aici se arată că în decembrie 2021, Kremlinul a acuzat SUA și NATO de “isterie” și de răspândirea unor informații false privind o invazie iminentă, iar Serghei Lavrov afirma că Rusia nu dorește un război și că obiectivul său principal este asigurarea propriei securități, în principal prin solicitarea ca NATO să nu se extindă spre est.

„În lunile de dinaintea războiului, serviciile de informații occidentale avertizau asupra unei posibile invazii, inclusiv cu indicarea unor date specifice. Rusia a calificat aceste avertismente drept “provocări” sau “propagandă occidentală”. Rusia susținea că se simte amenințată de extinderea NATO și de presupuse activități agresive ale Ucrainei în regiunea Donbas. Totuși, Moscova insista că soluționarea tensiunilor trebuie să fie diplomatică.

La 24 februarie 2022, Vladimir Putin a anunțat o “operațiune militară specială” în Ucraina, anunțând că scopul era protejarea populației din Donbas, “denazificarea” și “demilitarizarea” Ucrainei. Invazia a confirmat avertismentele Occidentului, iar negările Rusiei din lunile anterioare au fost percepute ca o strategie de dezinformare și manipulare.”, se arată în materialul publicat e EVZ.ro.

Comparația cu ce s-a întâmplat în România

Mai departe, în analiză se face comparația cu ce s-a întâmplat în România. Astfel, pe data de 5 decembrie, CCR a decis anularea alegerilor prezidențiale și reluarea procesului electoral.

Astfel, CCR consta că procesul electoral „a fost viciat pe toată durata desfășurării lui și în toate etapele de multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale care au distorsionat caracterul liber și corect al votului exprimat de cetățeni și egalitatea de șanse a competitorilor electorali, au afectat caracterul transparent și echitabil al campaniei electorale și au nesocotit reglementările legale referitoare la finanțarea acesteia”. Decizia aceasta stârnise o furtună de reacții, atât pe plan intern, cât și internațional.

„Statele Unite îşi reafirmă încrederea în instituţiile şi procesele democratice ale României, inclusiv în investigaţiile privind influenţa străină malefică”, se arată în declaraţia Departamentului de Stat, citată de News.ro, potrivit EVZ.

După declarația Departamentului de Stat al SUA, ambasada Rusiei de la București susținea răspicat că “Rusia nu intervine în procesele electorale din alte țări”.

Rusia neagă însă implicarea în alegeri și denunță „acuzaţii absurde şi o explozie fără precedent de isterie antirusească” în campania pentru alegerile prezidenţiale din România.

„Rusia, spre deosebire de alte țări susţine întotdeauna o linie de principiu privind inadmisibilitatea amestecului în afacerile interne ale altor state sub orice pretext. Solicităm ca ţara noastră să nu mai fie implicată în jocuri cu care nu avem nicio legătură şi niciun interes şi să nu mai fie exagerată pentru a manipula conştiinţa publică, în special când vine vorba de un moment sensibil – alegerea preşedintelui ţării”, a susţinut Zaharova, potrivit materialului citat.

La final se indică și concluzia analizei EVZ.

„Vedem vreo similitudine între cele două evenimente? În mod evident. Astfel de strategii de negare a evidenței fac parte din arsenalul hibrid al Rusiei și sunt menite a câștiga timp, a reduce presiunea internațională, a lua prin surprindere.”

CITEȘTE ȘI: