Prima pagină » Actualitate » Politica externă imperialistă a Kremlinului. „E timpul să ne confruntăm cu adevărul inconfortabil că Putin se consideră în război cu NATO”

Politica externă imperialistă a Kremlinului. „E timpul să ne confruntăm cu adevărul inconfortabil că Putin se consideră în război cu NATO”

Politica externă imperialistă a Kremlinului. „E timpul să ne confruntăm cu adevărul inconfortabil că Putin se consideră în război cu NATO”

În anul 2007, Vladimir Putin a declarat, în fața Conferinței de Securitate de la München, că Rusia se consideră în război cu Occidentul. Acest discurs, considerat la acea vreme doar o simplă retorică, poate fi citit acum ca un manifest pentru politica externă imperialistă și antagonistă a Kremlinului. 

Astăzi, Rusia poartă un război brutal de agresiune în Ucraina, căutând să-și subjuge vecinul și să-i zdrobească suveranitatea.

  • În același timp, Moscova duce o campanie paralelă pentru a diviza alianța transatlantică și a o descuraja să susțină lupta Kievului pentru libertate.
  • Campania Rusiei împotriva Occidentului îmbină agresiunea militară deschisă cu operațiuni ascunse de destabilizare a adversarilor săi.
  • În ciuda dovezilor tot mai mari ale acestor acțiuni ostile, Occidentul rămâne ezitând să se confrunte pe deplin cu amploarea și intenția agresiunii Kremlinului.

„În schimb, Occidentul este blocat într-un ciclu de politici reactive. Este timpul să ne confruntăm cu adevărul inconfortabil că Rusia se consideră în război cu NATO, iar acțiunile sale necesită un răspuns hotărât și unit”, avertizează Jordan Warlick – consilier politic la Comisia Helsinki din SUA, care acoperă Europa Centrală, afaceri politico-militare și probleme de democrație și drepturile omului – într-o analiză publicată de The Moscow Times.

O campanie sistematică menită să slăbească unitatea, hotărârea și capacitatea de acțiune a NATO”

Raportul recent al Comisiei Helsinki – Spotlight on the Shadow War: Inside Russia’s Attacks on NATO Territory – cartografiază aproape 150 de măsuri active efectuate de Rusia pe teritoriul NATO, de la sabotarea infrastructurii critice la dezinformarea cu arme până la interferența electorală.

Totul ilustrează faptul că acțiunile Moscovei sunt mai mult decât o serie de provocări izolate. Aceste atacuri, deși adesea respinse ca fiind «sub pragul războiului», echivalează colectiv într-o campanie sistematică menită să slăbească unitatea, hotărârea și capacitatea de acțiune a NATO.

Luna trecută, Finlanda și Estonia au raportat daune la cablurile de comunicații submarine, probabil cauzate de sabotajul rusesc. Ca răspuns, Helsinki a confiscat o navă sub pavilion rusesc suspectată de implicare în atac. Acest răspuns decisiv oferă un exemplu pentru modul în care NATO ar trebui să trateze aceste incursiuni, respectiv ca acte de război care cer un răspuns hotărât și coordonat.

Kremlinul înțelege că natura războiului a evoluat dincolo de metodele convenționale.

Conflictele moderne nu sunt purtate numai cu tancuri și rachete. Ele se desfășoară, de asemenea, în umbră, vizând infrastructura, încrederea publică și țesutul democratic al societăților”, notează Jordan Warlick.

Rusia tratează războiul nu ca pe un eveniment singular, ci ca pe un proces continuu de manevre politice și militare”

Cu toate acestea, Occidentul a întârziat să se adapteze. Agățându-se de concepte învechite despre cum arată războiul, Statele Unite și NATO riscă să rămână și mai în urmă în tot acest „conflict” permanent cu Moscova.

Strategul militar Carl von Clausewitz a scris că «războiul este doar continuarea politicii prin alte mijloace». Definiția se mulează pe strategia Rusiei – o campanie deliberată și susținută care estompează însăși definiția războiului.

  • Rusia tratează războiul nu ca pe un eveniment singular, ci ca pe un proces continuu de manevre politice și militare, folosind tactici precum sabotajul, atacurile cibernetice și dezinformarea pentru a-și atinge obiectivele, dar fără a declanșa un răspuns la scară largă.
  • Aceste acțiuni sunt calculate pentru a exploata tendința Occidentului spre ezitare, creând un ciclu de agresiune care rămâne în mare parte necontrolat.

Caracterizarea pe scară largă a atacurilor drept «război hibrid» este înșelătoare și diminuează severitatea acțiunilor Rusiei.

Factorii de decizie occidentali minimalizează miza, tratând sabotajul rusesc, atacurile cibernetice și campaniile de dezinformare mai mult ca neplăceri, decât ca atacuri directe asupra NATO.

Această ambiguitate semantică a dus la o inerție tulburătoare. Etichetarea acestor acte drept război hibrid permite guvernelor să se ascundă în spatele ambiguității atribuirii și proporționalității ca scuză pentru inacțiune”, avertizează Jordan Warlick.

„Statele Unite trebuie să conducă NATO în asumarea unei poziții de forță față de Rusia”

Este timpul să numim acțiunile Rusiei așa cum sunt: ​​măsuri active, atacuri teroriste și acte de război”, insistă Jordan Warlick în analiza sa.

Numai confruntându-se cu întreaga amploare a acestui conflict, NATO și membrii săi pot concepe și implementa contramăsurile necesare.

  • Odată cu intrarea în funcție a unei noi administrații americane, timpul pentru acțiuni decisive este acum.
  • Statele Unite trebuie să conducă NATO în asumarea unei poziții de forță față de Rusia.
  • Acest lucru necesită mai mult decât măsuri reactive. Cere o strategie pro-activă care să impună Moscovei costuri pentru agresiunea sa, pentru a descuraja escaladarea ulterioară.

În primul rând, NATO trebuie să-și îmbunătățească capacitatea de a depăși adversarii de pe câmpul de luptă modern, asigurându-se că poate prevala în conflictele de astăzi prin contracararea măsurilor active cu capacități de atribuire sporite și investiții strategice în propriul său arsenal de instrumente și capacități.

În al doilea rând, alianța trebuie să adopte o doctrină clară pentru a răspunde decisiv măsurilor active rusești.

În cele din urmă, NATO trebuie să se angajeze pe deplin să asigure victoria Ucrainei ca piatră de temelie a securității europene. Războiul convențional din Ucraina și războiul din umbră al Rusiei împotriva NATO sunt profund interconectate: eșecul de a sprijini Ucraina pe câmpul de luptă va încuraja Moscova să escaladeze atacurile hibride – posibil împingându-le mai aproape de a ținti continentul cu arme mai convenționale”, mai scrie Jordan Warlick.

„Răspunsul rapid al Finlandei la recentul sabotaj rusesc oferă un model pentru țările NATO”

Potrivit lui Warlick, acest moment solicită conducerii SUA să transmită mesajul că, permițând Rusiei să destabilizeze NATO necontrolat, va încuraja alți adversari precum China, Iran și Coreea de Nord.

Eșecul de a acționa decisiv riscă acum să creeze un precedent al slăbiciunii occidentale, cu implicații globale cu mult dincolo de Europa.

Occidentul se confruntă cu o alegere. Poate continua să minimizeze agresiunea rusă, în speranța de a evita escaladarea, permițând în același timp Moscovei să distrugă bazele NATO. Sau poate să se confrunte cu realitatea că Rusia se consideră în război cu Occidentul – și să acționeze în consecință

Răspunsul rapid al Finlandei la recentul sabotaj rusesc oferă un model pentru țările NATO. Tratând aceste incidente drept încălcări grave ale securității naționale și ale alianței, Finlanda a demonstrat hotărârea necesară în general. Mesajul către Moscova trebuie să fie clar: fiecare atac va fi întâmpinat cu un răspuns unitar și puternic

Este timpul ca Statele Unite să facă față provocării, recunoscând că natura războiului s-a schimbat și că incrementalismul ezitant nu mai este o opțiune. Conducerea americană puternică nu este esențială doar pentru a proteja propria noastră securitate națională și a aliaților noștri, ci și pentru a transmite un mesaj clar Moscovei – și lumii – că nu vom fi intimidați”, încheie Jordan Warlick.


Citește și:

MAFIA italiană și firmele-paravan din domeniul petrolier fac din România un „PARADIS” al evaziunii fiscale: „Portițele legislative trebuie închise”

Cazul „Groenlanda”. Politolog: „Cutia Pandorei a fost deschisă de Putin, există riscul unei noi BĂTĂLII pentru Arctica”

Gazul rusesc nu mai tranzitează Ucraina. Efecte și PERSPECTIVE la Kiev, Moscova, Chișinău și în alte capitale europene

Evaziune fiscală URIAȘĂ în domeniul petrolier, prejudicii de peste 1 miliard €! „Soluția este actualizarea URGENTĂ a legislației învechite”

„Pierderi colaterale” după aproape 3 ani de război în Ucraina. „Moscova, distrugere sistematică a regimului de control al armelor NUCLEARE”

S-a născut în București, pe data de 18 iulie 1968, și este absolvent al Facultăţii de Jurnalism, specializarea Comunicare. Activitatea jurnalistică – editorialist GÂNDUL.RO, scriind articole ... vezi toate articolele

Citește și