Muzeul Brukenthal, din Sibiu, își ÎNCHIDE temporar sediile, în urma jafului din Olanda. Ce pun la cale șefii instituției

Sediile Muzeului Național Brukenthal din Sibiu au fost închise temporar. Conducerea instituției a luat decizia ca urmare a jafului din Olanda. Sediile sunt închise în perioada 27-31 ianuarie.

Muzeul Național Brukenthal a trecut printr-un jaf asemănător celui de la muzeul din Olanda, în anul 1968.

Campanie demarată la Muzeul „Brukenthal”

Reprezentanții Muzeului Național Brukenthal anunță că au demarat o campanie „pentru susținerea muzeelor și angajaților acestora, de conștientizare și atenționare cu privire la protejarea patrimoniului cultural național”.

„Între 27 ianuarie și 31 ianuarie 2025, conducerea Muzeului Național Brukenthal a luat hotărârea închiderii sediilor instituției. În această perioadă va fi desfășurată o campanie pentru susținerea muzeelor și angajaților acestora, de conștientizare și atenționare cu privire la protejarea patrimoniului cultural național.

INEDIT Drumul spre nota 10. Povestea singurului elev din Prahova cu media maximă la Evaluarea Națională

19:24

EXTERNE Avertisment pentru turiști: amenzi de până la 2.000 de euro pe plajele din Spania dacă nu respectă aceste reguli

19:19

Muzeul va găzdui o serie de discuții focalizate pe problemele de securitate și siguranță a patrimoniului; totodată, vom realiza informări în mediul online și prin distribuire de pliante în susținerea unui proces de conștientizare a publicului asupra importanței patrimoniului cultural și a importanței muzeelor care depozitează, conservă, restaurează, cercetează, expun și promovează piesele deținute”, au transmis reprezentanții instituției din Sibiu pe Facebook.

Deschis în 1817, Muzeul Național Brukenthal este cea mai veche instituție muzeală din România, având cea mai importantă colecție de artă europeană.

De asemenea, muzeul are cea mai vastă colecție din țară, peste 1,6 milioane de piese, și administrează atât piese ale statului român cât și piese ale Parohiei Evanghelice CA din Sibiu, retrocedate în anul 2005 și aflate în comodat în cadrul instituției muzeale.

Jaf la „Brukenthal”, în 1968

Muzeul Național Brukenthal a trecut printr-un eveniment asemănător celui din Olanda în anul 1968. Atunci au fost furate opt tablouri, dintre care au mai fost recuperate doar patru.

A fost cel mai mare furt de opere de artă din România, au spus cei de la muzeul sibian, care au tras mai multe semnale de alarmă. Ei arată că jaful celor patru piese din colecția Muzeului Național de Istorie a României nu este singurul din ultimii ani, atât în Olanda cât și în Europa.

În context, cei de la Sibiu propun o serie de măsuri.

„1. În mai multe rânduri conducerea Muzeului Național Brukenthal a subliniat importanța asigurării pazei patrimoniului cultural național cu efective ale Ministerului Afacerilor Interne;

2. Avem nevoie de investiții majore în ceea ce înseamnă sistemele de siguranță. La Muzeul Național Brukenthal, în ultimii 3 ani, am acordat o atenție deosebită schimbării sistemelor vechi, amplasării de noi camere, ș.a. Mai mult decât atât, peste 20% din bugetul total al instituției este direcționat către firma de pază și securitate;

3. Avem nevoie de amenajarea și reconfigurarea depozitelor, cu toate elementele necesare: detectoare de fum, de mișcare, antiefracție etc. Decidenții politici trebuie să înțeleagă că nu vorbim despre colecții private ci despre mărturii ale existenței noastre pe acest pământ. Vorbim despre patrimoniul național, istoria și mândria țării noastre!

Anul trecut, Muzeul Național Brukenthal, împreună cu reprezentanții ISU, au desfășurat cea mai importantă acțiune de acest fel din istoria muzeului. Scenariul exercițiului a simulat un incendiu izbucnit într-o încăpere a muzeului, fiind necesară o intervenție rapidă și eficientă pentru a limita pagubele și a asigura siguranța personalului și vizitatorilor;

4. Încă din anul 2015, Muzeul Național Brukenthal a desfășurat campania de conștientizare „White Palace – Dark Story”, privind starea de conservare a Palatului Brukenthal, mai ales în privința elementelor decorative din piatră.
Avem nevoie să restaurăm la standarde profesionale clădirile în care deschidem expozițiile și organizăm depozitele.

De asemenea, cerem Direcțiilor Județene de Cultură, specialiștilor și arhitecților o abordare rațională în înțelegerea faptului că unele investiții în clădirile monument istoric, cum ar fi închideri centralizate, uși profesionale, sisteme, trebuie amplasate. Nu dărâmăm și distrugem patrimoniul imobil, dar unele lucrări sunt necesare!

Investițiile în restaurarea muzeelor din România trebuie să fie prevăzute într-un plan multianual, strategic ținându-se cont de patrimoniu deținut și de necesități!;

5. Instituțiile muzeale au nevoie de personal calificat care să continue munca de conservare, cercetare și restaurare a patrimoniului deținut. Investiția în cultură este o investiție pentru viitor!;

Trebuie să existe o salarizare demnă, pe măsura răspunderii avute de personalul din muzeele cu un patrimoniu național și universal. De asemenea, trebuie să existe o diferență între salariul unui angajat în cadrul unui muzeu cu piese de importanță universală și altul din cadrul unui muzeu de importanță locală;

6. Evenimentul din Olanda este unul tragic. Însă acest eveniment trebuie să ne responsabilizeze și să nu ne ducă spre altă extremă. Să fim puși în situația ca patrimoniul cultural să nu mai fie expus și să nu mai fie prezentat în alte locuri, în țară și străinătate. Trebuie să luăm toate măsurile necesare.

Lucrul acesta a fost dovedit prin expozițiile importante pe care Muzeul Național Brukenthal le-a organizat în ultimii 3 ani:

• Brukenthal exclusive la ArtSafari
• Tițian la Iași, Capodopere ale artei europene la Suceava
• Aurul de la Brukenthal la ArtSafari
• Capodopere. Arta din România, de la clasic la contemporan la Iași și Slatina;

7. În premieră, anul acesta Muzeul Național Brukenthal se pregătește de o colaborare inedită cu Galeria Borghese din Roma. Au fost deja începute discuții; se încearcă îndeplinirea tuturor cerințelor pentru condiții optime de siguranță și expunere a valoroaselor lucrări”.

Concluzia pe care o trag reprezentanții Muzeului Național Brukenthal este aceea că „abuzurile asupra operelor de artă sunt o oglindire a abuzurilor pe care oamenii le exercită unii asupra altora. Atunci când o pictură este furată sau distrusă nu doar proprietarul este păgubit ci generații la rând de vizitatori. Avem nevoie de autostrăzi, de spitale, de școli dar avem nevoie și de investiții în muzee”.

CITEȘTE ȘI:

Ce prevede CONTRACTUL de asigurare al tezaurului dacic furat de la muzeul din Olanda. Document integral