Marea Britanie se distanțează de sancțiunile impuse de TRUMP Curții Penale Internaționale /„Aceasta este problema Statelor Unite”

Guvernul Keir Starmer s-a distanțat, vineri, de sancțiunile impuse de președintele Donald Trump Curții Penale Internaționale, Londra cerând respectarea ”independenței” instanței judiciare.

Președintele SUA, Donald Trump, a impus sancțiuni Curții Penale Internaționale (CPI), din cauza presupuselor ”abuzuri de putere”, în contextul emiterii mandatelor pentru arestarea premierului israelian, Benjamin Netanyahu, și a fostului ministru israelian al Apărării Yoav Gallant.

“Acest comportament nociv amenință suveranitatea Statelor Unite și subminează securitatea noastră națională, afectând politica externă a SUA și a aliaților noștri, inclusiv a Israelului”, a declarat Donald Trump.

INEDIT Locul în care România se întâlnește cu Ucraina și cu Ungaria, simultan. Cum arată din avion

10:15

ULTIMA ORĂ SUA intră în Cartea Recordurilor cu cel mai mare spectacol de artificii din istorie, după discursul lui Trump de Ziua Independenței

10:08

Însă Marea Britanie s-a distanțat de poziția Statelor Unite.

”Aceasta este problema Statelor Unite. Marea Britanie susține independența Curții Penale Internaționale, nu avem planuri de sancționare a oficialilor instanței judiciare”, a reacționat un purtător de cuvânt al Guvernului de la Londra.

Decizia de sancționare a Curții Penale Internaționale intervine în contextul vizitei la Washington a premierului israelian, Benjamin Netanyahu.

În noiembrie 2024, Curtea Penală Internațională (CPI) a aprobat emiterea unor mandate pentru arestarea premierului Israelului, Benjamin Netanyahu, și a fostului ministru al Apărării Yoav Gallant, în baza acuzațiilor privind comiterea de crime de război în Fâșia Gaza. Cei trei judecători ai Curții Penale Internaționale (CPI) au luat în unanimitate decizia de emitere a mandatelor de arestare pe baza acuzațiilor de crime împotriva umanității și crime de război, formulate de procurorul Karim Khan, în contextul ofensivei israeliene pe teritoriul palestinian Fâșia Gaza. Guvernul Israelului a respins ferm decizia CPI, afirmând că întregul caz se bazează pe acuzații ”false”.

Armata israeliană a intervenit în Fâșia Gaza după atacurile teroriste din octombrie 2023, comise de combatanți ai organizațiilor militante Hamas și Jihadul Islamic și soldate cu circa 1.200 de morți în sudul Israelului. Armata israeliană a fost acuzată constant de atacuri disproporționate asupra Fâșiei Gaza, unde bilanțul bombardamentelor israeliene este de cel puțin 47.500 de morți și 111.600 de răniți.

Foto: Profimedia

Citește și:

VIDEO UE menține ambiția renunțării la importurile de gaze din RUSIA și va consolida securitatea infrastructurii energetice

ANALIZĂ Financial Times: Lumea se baza pe acorduri bilaterale cu mult înainte de TRUMP/ Ascensiunea Chinei a făcut inevitabilă fragmentarea ordinii mondiale