Într-o ediție transmisă live de Gândul, Adrian Severin, fost ministru al Afacerilor Externe, explică modul în care Curtea Constituțională interpretează caracterul definitiv al deciziilor sale și evidențiază contradicțiile apărute în urma anulării alegerilor. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă.
Adrian Severin explică modul în care Curtea Constituțională tratează caracterul definitiv al deciziilor sale. Deși hotărârile sunt considerate obligatorii, există situații în care Curtea revine asupra propriilor decizii. Acest lucru ridică semne de întrebare privind stabilitatea sistemului juridic.
„Deciziile Curții Constituționale, știm cu toții, că deja am auzit de 1000 de ori lucrul acesta, sunt general obligatorii și definitive. Bun, cu general obligatorii ne-am lămurit, definitive, în condițiile în care Curtea Constituțională nu este o instanță judecătorească, deci nu i se aplică procedurile care în mod normal se aplică instanțelor judecătorești.”, afirmă acesta.
Severin arată cum o hotărâre a Curții Constituționale este considerată definitivă pentru cetățeni, dar nu și pentru instituția care a emis-o. Astfel, Curtea poate anula o decizie anterioară fără o justificare clară.
„Și atunci putem avea două interpretări. Decizia este definitivă, în sensul că nu poate fi atacată de cei interesați, cei vizați de decizie. Deci este definitivă pentru noi, dar nu e definitivă și pentru Curtea Constituțională. O asemenea interpretare, care mie nu-mi place, ca să spun sincer, dar o asemenea interpretare a condus la decizia de anulare a alegerilor, după o decizie dată în legătură cu aceleași alegeri de către aceeași Curte Constituțională și care le valida.”, spune el.
Severin explică faptul că, în mod normal, o hotărâre definitivă nu poate fi schimbată de aceeași instanță. Totuși, în cazul anulării alegerilor, acest principiu nu a fost respectat.
„Deci, ea e definitivă, dar e definitivă pentru că noi nu o putem ataca, dar nu e definitivă și pentru cei care au dat.”, afirmă acesta.
Această situație creează un precedent în care Curtea poate modifica deciziile sale anterioare, schimbând astfel rezultatele proceselor juridice deja încheiate.
„Dacă așa stau lucrurile, înseamnă că decizia 32 nu există, pentru că decizia 31 era definitivă și ea nu mai putea fi modificată de aceeași instanță la viitoarele alegeri.”, explică Severin.
În edițiile trecute, Adrian Severin spunea că Uniunea Europeană a fost gândită ca instrument al păcii. Severin analizează efectele acestei situații asupra viitoarelor decizii ale Curții Constituționale. Dacă o hotărâre definitivă poate fi modificată, stabilitatea juridică este afectată.
„Hotărârea numărul 31 ea există, cealaltă nu există. Pentru că nu se poate modifica o decizie definitivă, că mai nimic nu mai definitiv decât definitivă.”, spune acesta.