Ne sperie știința. Românii sunt printre cei mai SCEPTICI europeni.

Unul din trei români crede că știința și tehnologia au un impact negativ asupra vieții noastre, arată un sondaj realizat la nivelul Uniunii Europene. Acest procent plasează România pe primul loc în Europa la neîncrederea în progresul tehnologic. Printre principalele cauze ale acestui scepticism se numără lipsa educației științifice solide, consumul ridicat de informații de pe rețelele sociale și interesul scăzut pentru documentare, publicații de specialitate sau muzee.

Zăpada „de plastic” și teoriile conspirației

În ultima perioadă, TikTok-ul a fost invadat de clipuri în care utilizatorii pun la îndoială compoziția zăpezii. Aceștia susțin că zăpada ar fi făcută din plastic, deoarece nu se topește imediat atunci când este expusă la foc.

Vicepremierul „șpagă de supraviețuire” sare în ajutorul vicepremierului „discuții exploratorii”, Oana Gheorghiu: „Și eu aș face la fel!”

06:00

ACTUALITATE Călin Georgescu: „România este devorată la propriu de forțe extra-statale. Avem nevoie de un guvern responsabil care să lucreze doar pentru binele țării”

06:00

„De câteva zile, românii au invadat TikTok-ul cu clipuri în care pun la îndoială compoziția zăpezii. Spun că ar fi de plastic și vin cu dovezi: se afumă la foc și nu se topește imediat”, se arată în materialele video distribuite pe platformă.

Misterele din Bucegi și frica de inteligența artificială

Atitudinea sceptică față de știință nu se oprește la zăpadă. În România, circulă și teorii despre așa-zise „porți galactice” ascunse în Munții Bucegi, iar dezvoltarea inteligenței artificiale este percepută de unii ca o amenințare la adresa valorilor tradiționale.

„La noi, în România, este o poartă galactică în Bucegi. Mulți spun că există fenomene misterioase acolo”, spune un sceptic.

De asemenea, există voci care susțin că tehnologia este folosită de „forțe din umbră” în scopuri ascunse, iar roboții autonomi reprezintă un pericol iminent.

„Ați văzut ce fac roboții? Îi atacă și ei nu pățesc nimic. Ceea ce vedem este doar ce ni se arată, dar ceea ce nu știm e criminal”, avertizează un alt sceptic.

Educația științifică deficitară alimentează neîncrederea

Lipsa unor surse sigure de popularizare a științei și educația deficitară în acest domeniu contribuie la creșterea neîncrederii românilor. Studiile arată că românii se informează preponderent de pe rețelele sociale, iar performanțele elevilor la disciplinele științifice sunt în scădere.

32% dintre români consideră că știința și tehnologia au un impact negativ asupra societății. Aproape la fel de sceptici sunt austriecii și francezii. În schimb, peste 90% dintre locuitorii Suediei, Lituaniei și Portugaliei știu că progresele în acest domeniu ne fac viața mai ușoară și mai sănătoasă, arată studiul.

Performanțe școlare sub media internațională

Ultimul studiu TIMSS (Trends in International Mathematics and Science Study) realizat de Asociația Internațională pentru Evaluarea Performanțelor Educaționale arată că elevii români de clasa a VIII-a se află sub media internațională la științe. Mai îngrijorător este faptul că România este în regres. Scorurile obținute la ultimele testări sunt mai slabe decât cele din anii anteriori.

Într-o lume tot mai tehnologizată, unde descoperirile științifice influențează direct viața cotidiană, neîncrederea în știință poate avea efecte negative semnificative. România are nevoie de mai multe inițiative de popularizare a științei și de o educație solidă, care să cultive gândirea critică și să combată dezinformarea.

Sursa Video: ProTV