Clarificările CEDO privind decizia în cazul lui Călin Georgescu: "Cazul nu are nimic de-a face cu apartenența României la UE"

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a oferit, vineri, 7 martie, detalii importante privind decizia magistraților în cazul lui Călin Georgescu, care a contestat decizia CCR de anulare a alegerilor, a transmis MEDIAFAX.

CEDO a precizat într-un document de tip „Întrebare-Răspuns”, că instituția nu a avut nicio implicare în anularea alegerilor din România.

„Curtea Constituțională a României a decis anularea alegerilor prezidențiale pentru că a constatat că au existat nereguli la vot care au ridicat suspiciuni cu privire la corectitudinea alegerilor. Curtea Europeană a Drepturilor Omului nu a judecat corectitudinea alegerilor sau anularea deciziei.”

CEDO a mai explicat în document cum a ajuns solicitarea lui Călin Georgescu la Curtea Europeană a Drepturilor Omului:

„Călin Georgescu, candidat la alegerile prezidențiale în 2024, a adus cazul în atenția Curții Europene. Acesta a reclamat, invocând Articolul 3 din Protocolul nr.1 al Convenției, (care garantează dreptul la alegeri libere) că decizia CCR de a anula alegerile prezidențiale a fost nedreaptă față de el”

ACTUALITATE Dan Dungaciu: „Nicușor Dan a încercat să compenseze lipsa întâlnirii directe cu Trump și lipsa unei fotografii”

01:00

INEDIT Credeți în extratereștri, la fel ca Barack Obama? Trump răspunde: „Poate îl ajut să iasă din încurcătură și declasificăm dosarele”

00:41

În document, CEDO mai explică că în România, autoritatea legislativă este Parlamentul, nu Președinția, iar din acest motiv Articolul 3 nu era aplicabil în cazul solicitării depuse de Călin Georgescu.

„CEDO nu a aprobat și nici dezaprobat decizia Curții Constituționale a României. CEDO a apreciat că singura autoritate legislativă din România este Parlamentul, ci nu Președinția, așadar dreptul la alegeri libere pentru dreptul de a desemna legislativul, după cum garantează Convenția Europeană, nu se aplică în acest caz”

„Articolul 3 din Protocolul nr. 1 (dreptul la alegeri libere) prevede că statele trebuie să „asigure libertatea de exprimare
a opiniei poporului în alegerea legislativului”. Ca atare, se aplică alegerilor pentru legislativ, nu și în cazul alegerilor prezidențiale.”

Reclamațiile lui Georgescu privind încălcarea dreptului la un proces echitabil (Articolul 6) au fost respinse deoarece cazul nu implica un proces judiciar.

„Curtea a examinat argumentele domnului Georgescu. Acesta a reclamat, invocând Articolul 6 și 13, că nu a avut parte de un proces judiciar corect. Însă cazul nu avea de-a face cu un proces judiciar, așa că o astfel de reclamație a fost inadmisibilă deoarece nu era relevantă faptelor.”

La întrebarea: „Cum rămâne cu argumentele sale că decizia Curții Constituționale a subminat, în special, libertatea de a participa la procesul democratic
și la demersul politic?”, CEDO a răspuns:

„Domnul Georgescu nu a prezentat niciun argument de fapt și de drept, care să-i susțină reclamațiile, așa că nu a oferit
oferit Curții niciun element înspre considerare.”

„Curtea Europeană a Drepturilor Omului nu este afiliată Uniunii Europene”

CEDO a subliniat că acest caz nu are nicio legătură cu Uniunea Europeană.

La întrebarea: „Are acest caz legătură cu Uniunea Europeană”, CEDO a răspuns:

„Nu, Curtea Europeană a Drepturilor Omului nu este afiliată cu Uniunea Europeană, iar cazul de față nu are nimic de-a face cu apartenența României la UE.”

Curtea a reiterat că hotărârea sa este definitivă și nu poate fi atacată. Respingerile de inadmisibilitate nu sunt supuse niciunei forme de recurs. În plus, CEDO a subliniat că această decizie nu este o excepție, ci este în deplină concordanță cu jurisprudența anterioară a Curții în materie electorală.