România, în ALERTĂ după ce o boală contagioasă a reapărut în Europa după 50 de ani. Avertismentul medicilor

Reapariția febrei aftoase în Europa, după 50 de ani, a produs îngrijorare în rândul medicilor veterinari. Boala a fost confirmată, după focarele recente descoperite în Germania și Ungaria.

Așadar, odată ajunsă la granițele României, inclusiv țara noastră ar putea fi expusă unui risc epidemiologic major, în contextul circulației intense a animalelor și produselor de origine animală.

În acest context, autoritățile sunt îndemnate să analizeze urgent disponibilitatea vaccinului pentru a preveni o criză sanitară de amploare.

Potrivit reprezentanților Secției de Medicină Veterinară a Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” din București, primul caz de febră aftoasă a fost confirmat în Germania în ianuarie 2025, urmat de un focar în Ungaria pe 7 martie, la o fermă situată la doar 1 km de granița cu Slovacia.

MILITAR Imagini inedite din culisele operațiunii de salvare a pilotului american prăbușit în Iran. Este cea mai complexă operațiune din istoria recentă a SUA

00:15

FLASH NEWS Apple TV s-a lansat oficial în România, la 7 ani de la debutul inițial. Cât costă abonamentul și câte zile gratuite sunt oferite pentru probă

23:28

Originea infecției rămâne necunoscută, iar măsurile de control, inclusiv sacrificarea animalelor afectate și monitorizarea serologică, sunt în desfășurare, scrie Mediafax.

„Febra aftoasă este cea mai difuzibilă boală a mamiferelor biongulate. Este România în pericol față de febra aftoasă? Cu siguranţă, da: libera circulaţie terestră se însumează difuzibilității naturale a bolii, în timp ce schimburile de animale și de produse de origine animală, circulația terestră, în sine, sunt factori de risc majori în diseminarea acestei boli”, este avertismentul experților.

Specialiștii solicită activarea de urgență a Manualului operațional pentru febra aftoasă, având în vedere contextul sanitar dificil al României, marcat de pesta porcină africană și pesta rumegătoarelor mici.

Printre măsurile propuse se numără intensificarea supravegherii clinice și serologice în zonele de frontieră și instruirea medicilor veterinari pentru depistarea rapidă a bolii.

„Nu în ultimul rând, se impune din partea autorităților, investigarea la nivel European a disponibilului de vaccin pentru intervenții de urgență”, susține prof. univ. dr. Valeriu Tabără, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice, precizând că este necesară reevaluarea strategiei europene de combatere a bolilor prin sacrificare și recursul la imunoprofilaxie, o soluție mai eficientă economic și social.

Sursa foto – caracter ilustrativ: Envato