Dan Dungaciu: „VOTUL popular trebuia să decidă cine va conduce Franța”

Într-o ediție transmisă live de Gândul, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, sociolog, analist și geopolitician, a vorbit despre transformările din democrațiile occidentale, cu accent pe Franța. A comparat tendințele autoritare din spațiul european cu evoluțiile din România, semnalând un discurs care pune statul mai presus de alegător. Dungaciu a adus în discuție cazul Le Pen, pentru a evidenția cum s-a schimbat raportarea la opinia publică și libertatea democratică. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă.

Dan Dungaciu: „Nu mai țineți cu poporul, țineți cu statul – altfel rătăciți”

Dan Dungaciu a observat că tot mai multe state europene promovează ideea că loialitatea față de stat este mai importantă decât opinia publică. Acest tip de discurs, spune el, se regăsește deja și în România. Alegătorului i se sugerează că doar statul deține adevărul absolut. Dungaciu a remarcat o apropiere îngrijorătoare între retorica oficială din vestul Europei și cea pe care o criticam până nu demult la regimurile autoritare. A oferit ca exemplu cazul familiei Le Pen. El a arătat cum reacțiile politice și instituționale față de opiniile extreme s-au radicalizat în timp. Dacă în trecut un politician controversat era lăsat să candideze, astăzi sistemul îl blochează complet.

EXTERNE Soții MACRON o dau în judecată pe influencerița americană Candace Owens, după ce a speculat că Brigitte ar fi bărbat

00:34

CULTURĂ András Demeter: Teatrele, muzeele și bibliotecile vor fi închise în week-end. Lucrătorii din Cultură speculează ZILELE NELUCRĂTOARE

00:33

„Păi, practic același pattern pe care l-am văzut și la noi, adică aceeași evoluție. Știți cum e: nu mai țineți cu poporul, că rătăciți, țineți cu statul, să nu rătăciți, că dacă nu țineți cu statul rătăciți. Prin urmare, statul știe cel mai bine. Eu, dacă ne uităm puțin la familia Le Pen, tatăl și fiica – tatăl doamnei Le Pen, care este fondatorul Frontului Național – a făcut o declarație de mai multe ori publică în care spunea că Holocaustul este un amănunt în istoria celui de-Al Doilea Război Mondial. O declarație de o duritate gravisimă. A candidat, a candidat în finală și l-am lăsat să candideze, spunându-i: puteți vota pe cineva care spune un asemenea lucru, cetățeanul să judece. Cred că anul ăsta n-ar mai fi. Dacă ar fi fost alegeri, n-ar mai candida deloc. Asta e diferența. Totuși, asta este măsura, într-un fel, cea mai adecvată pentru Franța.”, afirmă Dan Dungaciu.

Suntem tot mai aproape de cei împotriva cărora ne-am declarat lupta

Continuând analiza, Dungaciu a subliniat că situația politică din Franța reflectă o tendință mai largă în Europa. Dincolo de succesele aparent democratice, precum victoria lui Emmanuel Macron în fața extremei drepte, se conturează o realitate îngrijorătoare. Valorile care fundamentează democrația sunt tot mai mult înlocuite de mecanisme de excludere și uniformizare a discursului public. Potrivit lui, această schimbare nu va aduce stabilitate pe termen lung.

„Un om care a spus asemenea lucruri, sigur blamabile și contestate inclusiv de electorat – pentru că n-a obținut un scor mare, acolo era o bătălie în Franța – îmi aduc aminte că presa franceză spunea: votați escrocul, nu fascistul. Ei, suntem într-o situație care acuma, istoric vorbind, ne arată cam cum au mers evoluțiile în Franța. Iar sincronic, ca să zic așa, pe termen scurt poate fi o victorie a domnului Macron politică, dar pe termen mediu și pe termen lung, pasul ăsta ne arată că începem să devenim din ce în ce mai aproape de cei împotriva cărora luptăm.”, conchide Dan Dungaciu.