La câteva zile după ce a amenințat Iranul cu „consecințe” în cazul în care refuză încheierea unui nou acord nuclear cu SUA, Donald Trump a anunțat pe durata vizitei premierului israelian Benjamin Netanyahu că sunt purtate discuții directe între Washington DC și Teheran.
Săptămâna trecută, Pentagonul a mutat șase bombardiere invizibile B-2 Spirit (care pot avea și bombe nucleare la bord) pe insula Diego Garcia din Oceanul Indian, mișcare caracterizată de analiștii militari ca o „demonstrație de forță” sau o „presiune” a lui Trump asupra Iranului.
De asemenea, administrația Trump a transmis regimului teocratic de la Teheran să înceteze să mai sponsorizeze atacurile proxy ale rebelilor Houthi asupra navelor americane din Marea Roșie.
Președintele Statelor Unite s-a declarat dispus, luni, să intermedieze negocierile între Israel și Turcia. Totodată, a anunțat că va lansa discuții directe cu Iranul pentru limitarea programului nuclear pentru a nu produce arme atomice cu care ar putea lovi aliați ai SUA, precum Israel.
„Avem discuții directe cu Iranul, acestea deja au început. Vor continua și sâmbătă. Vom avea o reuniune foarte mare și vom vedea ce se poate întâmpla. Cred că toată lumea este de acord că încheierea unui acord ar fi preferabilă”, a spus președintele.
Trump a subliniat că ar prefera un acord privind programul nuclear al Iranului în locul războiului. Pe 7 martie, președintele a declarat că i-a scris liderului suprem al țării, Ayatollahul Ali Khamenei pentru a negocia un nou acord. Putin și Trump au ajuns la un acord conform căruia Iranul nu ar trebui să fie niciodată în măsură să distrugă Israelul.
În aprilie, principalul consilier al lui Ali Khamenei, Larijani, l-a amenințat pe Trump că Iranul va produce arme nucleare, iar Armata Republicii Islamice ar fi recomandat deja un atac preventiv asupra bazelor militare americane din regiune.
Pe durata administrației Trump, relațiile dintre SUA și Iran au fost tensionate și în primul mandat prezidențial. În 2018, Trump a decis retragerea Statelor Unite din acordul nuclear cu Iranul de la Viena- „The Joint Comprehensive Plan of Action” (adoptat din 2015), prin care Iranul era scutit de sancțiuni și putea să-și desfășoare programul nuclear în scop pașnic în acord cu China, Franța, Rusia, Regatul Unit, SUA, Germania și Uniunea Europeană.
Donald Trump a denunțat acordul nuclear încheiat din timpul predecesorului său, Barack Obama, calificându-l drept „cel mai prost acord negociat vreodată” și un „dezastru care ar putea duce la un holocaust nuclear”.
La 3 ianuarie 2020, Trump a ordonat uciderea generalului iranian Qasem Soleimani în timp ce acesta se aflase în aeroportul din Bagdad. Reacția regimului teocratic a fost furioasă, două baze americane din Irak fiind bombardate pe 7 ianuarie. 110 soldați americani au suferit leziuni cerebrale traumatice din cauza impactului.
În timpul administrației Biden, secretarul de stat, Antony Blinken, a spus Senatului că dorește un acord nuclear „mai îndelungat și mai întărit” cu Iranul. În ianuarie 2021, Iranul a cerut în mod repetat administrației Biden să ridice unele sancțiuni, deoarece țara era devastată de pandemia de COVID-19.
Sancțiunile financiare impuse de administrația Trump au avut un efect negativ asupra economiilor regionale, inclusiv asupra Indiei care nu avea acces la bunuri iraniene necesare pentru supraviețuirea economică. Administrația Biden le-a revovcat pe 3 februarie 2021, sperând că ar determina Iranul să renunțe la înarmarea nucleară, iar SUA să reintre în acordul nuclear încheiat în 2015.
Sursa Foto: Profimedia
Citește și: TRUMP vrea îmbunătățirea relațiilor Israelului cu Turcia și va lansa negocieri directe cu Iranul