Unii dintre membrii conducerii USR au decis retragerea finanțării campaniei electorale a Elenei Lasconi și susținerea lui Nicușor Dan la Președinția României. Litigiul dintre cele două aripi din partid a fost tranșat de Curtea de Apel București, însă decizia nu este definitivă. Gândul prezintă, în exclusivitate, cum a motivat judecătorul Curții de Apel București care a analizat contestația decizia de respingere a acțiunii membrilor USR care au luat măsuri împotriva președintelui ales al partidului, Elena Lasconi.
Curtea de Apel București a decis, în 17 aprilie, că Elena Lasconi este președinta Uniunii Salvați România și singura reprezentantă legală a partidului, ea neputând fi schimbată din funcție decât prin Congres. De asemenea, instanța a apreciat că Elena Lasconi este candidata înscrisă de USR în primul tur al alegerilor prezidențiale din 4 mai, iar partidul nu-i poate retrage sprijinul pentru a-l susține pe candidatul independent Nicușor Dan. Decizia a fost contestată de USR, aripa Moșteanu, la Înalta Curte de Casație și Justiție.
”Respinge cererea de intervenţie accesorie a domnului Secu Adrian, ca inadmisibilă. Admite excepţia lipsei calităţii de reprezentant a semnatarului cererii de chemare în judecată (n.r. – USR). Anulează cererea de chemare în judecată pentru lipsa calităţii de reprezentant. Cu recurs, în 5 zile de la pronunţare, ce se depune la Curtea de Apel Bucureşti”, se arată în decizia instanței.
Dosarul a fost depus la Curtea de Apel București de unii dintre membrii Uniunii Salvați România, în numele partidului, care au contestat Deciziei Biroului Electoral Central nr. 278D din 12 aprilie 2025, solicitând anularea acesteia.
În același dosar, Elena Lasconi a cerut instanței să constate că doar Congresul USR are autoritatea de a schimba sau revoca un președinte al partidului și că deciziile politice și legale ale USR pot fi asumate doar de către președintele ales. Instanța i-a dat dreptate, restabilind ordinea de drept.
Elena Lasconi a mai solicitat instanței să constate nulitatea demersurilor făcute de Biroul Național în numele partidului, inclusiv contestația depusă împotriva deciziei Biroului Electoral Central (BEC) care interzicea USR să facă și să susțină o campanie electorală pentru un alt candidat decât cel oficial.
De asemenea, și contestația depusă de Ionuț Moșteanu, liderul deputaților USR, pe persoană fizică a fost combătută printr-o cerere de intervenție formulată de Elena Lasconi, în care a susținut legalitatea deciziei BEC, care a stabilit că membrii USR ar trebuie să promoveze candidatul partidului.
Cristian Adrian Secu a depus o cerere de intervenţie accesorie în dosar, arătând că atât în calitate de membru al partidului POT, fiind de notorietate că acest partid îl susţine pe George Simion la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2025, cât şi în calitate de cetăţean, ”are interes, pe de o parte, ca domnulNicuşor Dan să nu ajungă Preşedinte, iar, pe de altă parte, ca alegerile să se desfăşoare într-un cadru strict de legalitate şi constituţionalitate pentru a evita anularea alegerilor cum s-a întâmplat în precedent”. Instanța a aprecizat că cererea lui este inadmisibilă.
În motivarea contestaţiei, membrii USR susțin că Biroul Electoral Central și-a depăşit limitele competenţei sale, a luat o deciziei nelegală şi, prin interdicţia impusă de a-l susține pe Nicușor Dan, a adus ”o restrângere nejustificată a dreptului partidului la exprimare politică”.
Mai mult, contestatarii au considerat că, potrivit legii, ”BEC nu are competenţa de a reglementa viaţa internă a oricărei formaţiuni politice din România şi nici dreptul acesteia de a se manifesta şi de a-şi exprima voinţa politică, aceasta fiind o încălcare a art. 8 şi 53 din Constituţie şi art. 2 din Legea nr. 14/2003”.
Voinţa USR, în opinia reclamanților, s-a manifestat din 9 aprilie 2025, prin următoarele acţiuni politice ale partidului:
În opinia reclamanților, atât retragerea sprijinului politic al propriului candidat, cât şi susţinerea unui alt candidat sunt acţiuni permise de lege şi de statutul USR, fiind ”decizii de oportunitate politică”, care nu pot fi cenzurate de instanţă.
Aceștia au mai invocat că nu se poate pune semnul egalităţii între susţinerea unui alt candidat independent de către partidul USR şi propunerea de candidatură după expirarea datei de retragere a candidaturilor, deoarece propunerea de candidatură este reglementată de Legea nr. 370/2004, în timp ce susţinerea unui alt candidat independent este o decizie politică de oportunitate.
Totodată, aceștia susțin că interzicerea de către BEC a oricărei exprimări politice din partea unui partid în favoarea altui candidat decât cel propus iniţial ”constituie o ingerinţă disproporţionată şi nejustificată în drepturile constituţionale ale formaţiunii politice, respectiv libertatea de exprimare (art. 30) şi libertatea de asociere politică (art. 8 şi art. 40 din Constituţia României)”.
Mai mult, contestatarii din USR ai deciziei BEC consideră că nu există nicio prevedere legală care să interzică partidului să distribuie materiale de propagandă electorală ale candidatului independent Nicușor Dan, etichetate corespunzător cu cod CMF şi CPP al acestui candidat, întrucât, în acest caz, nu este vorba despre ”propagandă electorală în sensul Legii nr. 334/2006 din partea formaţiunii politice, ci de o exprimare a unei opinii politice”.
Reprezentanții Biroului Electoral Central au cerut respingerea cererii USR ca neîntemeiată, argumentând că decizia contestată a fost adoptată cu respectarea dispoziţiilor legale, respectiv art. 17 alin. (2) şi alin. (3) din Legea nr. 370/2004 şi art. 17 din OUG nr. 1/2025.
”Atât timp cât partidul USR a propus un candidat cu respectarea prevederilor legale de mai sus, în persoana doamnei Lasconi Elena-Valerica, iar, în materialele publicitare politice care fac obiectul analizei BEC, același partid face propagandă electorală, în sensul art. 36 alin. (7) din Legea nr. 334/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în favoarea unui alt candidat înscris în aceeași procedură electorală pentru alegerea Președintelui României, respectiv în favoarea domnului Dan Nicușor-Daniel, acest aspect se transpune într-o încălcare a dispozițiilor legale mai sus menționate întrucât, prin susținerea acordată după expirarea datei de definitivare a candidaturilor unui alt candidat decât cel propus inițial, în fapt, partidul USR, cu ignorarea acelorași dispoziții legale, face o nouă propunere de candidatură după expirarea perioadei de depunere a candidaturilor, ceea ce este inadmisibil”, a scris BEC în întâmpinarea depusă la dosar.
În consecință, susține BEC, atât timp cât USR are un candidat care participă la alegerile prezidențiale, în primul tur de scrutin din 4 mai 2025, formațiunea politică nu poate face campanie electorală de orice fel unui alt candidat care participă în același proces electoral.
În concluzie, BEC a evidenţiat că materialele prin care USR îl promovează pe Nicușor Dan ”reprezintă conținut ilegal deoarece încalcă prevederile legale”.
BEC a subliniat că prin acțiunea de promovare electorală, candidații își prezintă programele politice, activitățile de campanie electorală, ori propria candidatură prin îndemnuri la vot, ”susținerea acordată altor competitori electorali fiind ilegală”.
Totodată, BEC a arătat că materialele USR contestate nu pot fi incluse doar în coordonatele conceptului libertății de exprimare, așa cum susțin contestatarii, pentru că ele sunt transmise în perioada campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale și mesajul lor vizează transmiterea de informații și promovarea obiectivelor politice ale altui candidat decât cel înscris de partid pentru scrutinul din 4 mai 2025.
”Raportat la această ipoteză, se poate aprecia chiar că materialele online în cauză au potențialul de a dezinforma electoratul, fapt ce poate aduce atingere desfășurării unei campanii electorale echitabile, scopului acesteia, precum și integrității, eficacității și transparenței procedurii electorale”, a precizat BEC în întâmpinarea depusă, prezentată de judecătorii Curții de Apel București în motivarea deciziei din 17 aprilie.
În fața instanței, reprezentantul Ministerului Public şi Elena Lasconi, în calitate de președinte al USR, au invocat excepţia lipsei calităţii de reprezentant a semnatarului cererii de chemare în judecată.
Judecătorul Curții de Apel București a subliniat că retragerea sprijinului politic al USR pentru Elena Lasconi la alegerile prezidențiale nu este echivalent cu pierderea calității de reprezentant unic al formațiunii politice.
Instanța a concluzionat că, la momentul soluţionării acestei cauze, din Registrul partidelor politice rezultă că preşedintele în funcţie al USR este Elena Lasconi.
Mai mult, conform art. 56 lit. c) din Statutul Uniunii Salvați România, preşedintele USR reprezintă partidul în relaţiile cu autorităţile publice şi terţii, iar, potrivit art. 60 lit. g) din același document, vicepreşedinţii pot prelua atribuțiile președintelui doar cu mandat primit de la acesta.
”Prin urmare, Curtea consideră că, din analiza prevederilor legale anterior enunţate, rezultă că, în relaţiile cu autorităţile publice, deci inclusiv în faţa instanţelor de judecată, calitatea de reprezentare revine preşedintelui partidului, în speţă, doamnei Elena Valerica Lasconi, această atribuţie a preşedintelui USR, putând fi preluată de către vicepreşedinţii USR, numai prin mandat dat de către Preşedintele Partidului.
Or, în lipsa mandatului acordat de către preşedintele USR, niciunul dintre vicepreşedinţii USR nu poate avea şi, cu atât mai mult, nu poate delega atribuţia exclusivă a preşedintelui USR de reprezentare în relaţiile cu autorităţile publice şi cu terţii”, a mai arătat judecătorul în motivare.
Instanța Curții de Apel București a stabilit astfel că, ”indubitabil”, persoana care poate angaja USR în raporturile cu autorităţile publice şi cu alte persoane este Elena Lasconi, preşedintele înscris în Registrul partidelor politice, Biroul Naţional al USR neavând, conform Legii speciale nr.14/2003 şi Statutului USR, competenţa de reprezentare a partidului.
”Curtea subliniază că, indiferent dacă, potrivit art. 54 lit. d) din Statut, Biroul Naţional are sau nu atribuţia de a retrage sprijinul politic pentru ca un membru USR sau o persoană susţinută de USR să obţină o funcţie publică la nivel naţional, în speţă, funcţia de preşedinte al României (instanţa nefiind învestită cu o astfel de analiză), decizia Biroului Naţional de retragere a sprijinului politic acordat preşedintelui USR pentru această funcţie nu are niciun efect în privinţa calităţii doamnei Lasconi Elena Valerica de reprezentant legal al partidului, atribuţie conferită de art. 56 lit. c) din Statut.
Cât timp, doamna Lasconi Elena Valerica deţine funcţia de preşedinte al partidului, aceasta nu îşi pierde calitatea de reprezentant legal”, a stabilit instanța.
Mai mult, subliniază judecătorul, potrivit art. 50 lit. a) din Statutul USR, revocarea preşedintelui partidului este atribuţia unui alt organ de conducere al formaţiunii politice, şi anume Congresul.
”În acest context, Curtea reţine că mandatul acordat doamnei avocat Stoian Teodora de către Secretarul General al partidului, în baza Deciziei nr.127/14.04.2025 şi a Procurii din aceeaşi dată, semnate de către vicepreşedintele Partidului, domnul Dominic Samuel Fritz, mandatat la rândul său de către Biroul Naţional, nu a fost acordat de către o persoană cu puteri de reprezentare şi, prin urmare, lipsa calităţii de reprezentant legal a semnatarului contractului de asistenţă juridică se răsfrânge, în mod direct şi asupra calităţii de reprezentant convenţional a semnatarului acţiunii introductive, respectiv în privinţa mandatului acordat doamnei avocat Teodora Stoian.
În fine, Curtea relevă că nu are importanţă faptul că Decizia Biroului Naţional nr.127 nu a fost anulată, ci, ceea ce prezintă relevanţă este dacă acţiunea a fost sau nu formulată de către o persoană cu puteri de reprezentare.
Pentru toate considerentele anterior expuse, în temeiul art.82 din Codul de procedură civilă, Curtea va admite excepţia lipsei calităţii de reprezentant a semnatarului cererii de chemare în judecată, cu consecinţa anulării cererii de chemare în judecată, pentru lipsa calităţii de reprezentant”, se mai arată în motivarea deciziei din 17 aprilie a Curții de Apel București.
Contestația formulată de aripa Moșteanu din USR va fi judecată la Înalta Curte de Casație și Justiție.
CITEȘTE ȘI: