RUSALIILE 2025. Când au loc și ce semnifică/Tradițiile care se păstrează din strămoși în câteva regiuni

Una dintre cele mai vechi și importante sărbători ale creștinătății, Rusaliile, cunoscute și sub denumirile de Pogorârea Sfântului Duh sau Cincizecimea, este celebrată la 50 de zile după Paște. În 2025, Rusaliile vor fi prăznuite duminică, 8 iunie, iar ziua de luni, 9 iunie, a doua zi de Rusalii, este declarată sărbătoare legală și zi liberă pentru angajați.

În acest an, Rusaliile pică pe 8 iunie, iar a doua zi, luni, 9 iunie, este nelucrătoare.

Semnificație religioasă

Această sărbătoare își are originile în tradițiile creștine timpurii și era inițial celebrată împreună cu Înălțarea, fiind separată în cadrul calendarului religios abia în secolul al V-lea.

REACȚIE UDMR crede că Veștea va renunța la programul lui Bolojan. Csoma Botond: „Nu dorim să luăm parte la încercări de scindare a PNL”

13:26

CONTROVERSĂ Rusia se apără și spune că nu este vinovată de incendiul de la mănăstirea Lavra Pecerska. „A fost o rachetă antiaeriană Patriot expirată”

13:25

Rusaliile comemorează momentul în care Duhul Sfânt s-a pogorât asupra apostolilor, inspirându-i să răspândească învățătura lui Hristos în toate limbile pământului. Acest episod biblic, relatat în cartea Faptele Apostolilor, este considerat nașterea Bisericii creștine.

Evenimentul are loc în ziua sărbătorii evreiești Shavuot și marchează începutul predicării publice a apostolilor, începând cu predica Sfântului Petru, care a dus la convertirea a mii de oameni.

Tradiții și obiceiuri de Rusalii

În biserici, credincioșii aduc ramuri verzi, în special de tei sau nuc, care sunt binecuvântate și distribuite celor prezenți, simbolizând limbile de foc care s-au pogorât asupra apostolilor. De asemenea, în Duminica Rusaliilor, după Sfânta Liturghie, are loc o slujbă specială cunoscută drept Vecernia plecării genunchilor – un moment de rugăciune colectivă și smerenie.

Ramurile sfințite sunt păstrate în case, la icoane, iar după uscare nu se aruncă, ci se ard sau se îngroapă, pentru a reveni simbolic în natură. În unele zone, casele sunt decorate cu ramuri verzi, considerate protectoare împotriva răului și a bolilor.

Obiceiuri locale includ și împărțirea de vase și colaci în memoria celor adormiți, dar și tradiții mai rare, precum udatul nevestelor (în Ardeal) sau dansul Călușarilor (în zone din sudul țării), un ritual considerat tămăduitor pentru cei „atinși” de Rusalii.

Credințe populare și superstiții

În folclor, Rusaliile sunt asociate cu spirite rătăcitoare sau ființe supranaturale cunoscute și sub numele de iele, despre care se crede că pedepsesc oamenii care nu le respectă sărbătoarea. De aceea, în aceste zile nu se muncește și nu se desfășoară activități gospodărești.

Pentru a se proteja de influențele malefice, oamenii poartă la brâu sau după ureche pelin ori usturoi, iar unii se ung cu usturoi pe frunte sau în dreptul inimii.

Rusaliile sunt precedate de Moșii de vară – zi de pomenire a morților – și au loc întotdeauna la zece zile după Înălțare și la cincizeci de zile după Paște, de unde și denumirea alternativă de Cincizecime.