Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a pus capăt uneia dintre cele mai controversate dispute de proprietate după Revoluția din 1989.
Totul a început în anul 2006, atunci când o familie din Arad – Colțeu Mihai Alexandru, Colțeu Viorica și Colțeu Mihaela Adriana – a primit (printr-o hotărâre a Judecătoriei Ineu) dreptul de proprietate pentru nu mai puțin de 8.743 hectare de teren din extravilanul satului Nadăș din comuna Tauț, județul Arad.
Restituirea către domeniul public a pădurilor și terenurilor comunei este mai mult decât o corecție materială – este o reafirmare a principiului că legea nu poate fi deturnată prin fals, influență sau omisiune instituțională. Prin această soluție, ÎCCJ trimite un semnal important: dreptatea nu înseamnă doar aplicarea rece a normei, ci și capacitatea de a repara efectele nedreptății acolo unde au fost tolerate sau validate în trecut.
Deși nu stabilește un precedent obligatoriu din punct de vedere juridic, cazul Nădaș oferă un precedent moral, notează stiripesurse.ro.
Acest precedent arată că statul de drept nu înseamnă doar reguli, ci și răspundere.
Totodată, se transmite că – în fața unei comunități care a luptat ani de zile pentru redobândirea pământului comun – justiția poate răspunde. Este, deopotrivă, un semnal către autorități că pasivitatea în fața abuzului poate fi înfrântă, chiar și în al doisprezecelea ceas.
Într-o perioadă în care încrederea publică în instituțiile fundamentale este pusă la încercare, decizia ÎCCJ în cazul Nădaș vine ca un act de reparație istorică și juridică.
Mai mult decât atât, este o lecție despre cum justiția – atunci când își asumă cu adevărat rolul său constituțional – poate redeveni un reper al echității într-o societate fragilizată de inegalități și abuzuri sistemice.
Familia Colțeu a pretins că este unica moștenitoare a unei anume Mairovitz Ecaterina, mai precizează sursa citată mai sus, cu care erau vecini de apartament și pe care ar fi îngrijit-o în timpul vieții.
„Profitând de faptul că o îngrijeau, precum și de faptul că aceasta era, în fapt, o persoană vulnerabilă aflată la o vârstă înaintată (93 ani), membrii familiei Colțeu au întreprins în numele acesteia demersuri și au obținut, fără drept, bunuri de o valoare considerabilă”, au precizat procurorii DNA.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au mai precizat și că notarul public Adrian Vlai, la instigarea „a întocmit şi eliberat Certificatul de calitate de moștenitor din 3l.01.2003 prin certificarea în cadrul acestuia în fals de date nereale privind calitatea de moștenitor legal în cotă de 1/1 a numitei Mairovitz Ecaterina născută Szerenyi după numita Grosz Helena, născută Weisz”. (mai multe detalii AICI)
Citește și: