De la începutul lunii iulie, o campanie de nesupunere civilă și o „blocadă totală a țării” este în desfășurare în toată Serbia, condusă în principal de studenți. Protestele, care au început în noiembrie 2024, după ce 16 persoane au fost ucise la o gară din orașul Novi Sad, au devenit cea mai serioasă provocare de până acum la adresa președintelui Aleksandar Vučić.
Poliția reține peste o sută de activiști pe zi, dar nu a reușit să reprime demonstrațiile desfășurate sub sloganuri care cer alegeri anticipate și stoparea corupției. Unii protestatari au fost spitalizați, iar mulți dintre cei reținuți sunt minori.
Președintele Vučić a ignorat apelurile de a investiga violențele poliției, acuzându-și în schimb adversarii de „terorism” și „subminarea ordinii constituționale”, notează jurnalista Iulia Petrovskaia pentru The Insider.
În urma unei reacții extrem de dure a poliției și a arestărilor în masă din Belgrad și din alte orașe, în noaptea de 3 iulie, studenții au lansat o campanie de nesupunere civilă și o „blocadă totală a țării”, continuă Iulia Petrovskaia. Tactica lor principală este „blocada mobilă” – închiderea drumurilor prin ridicarea de baricade folosind coșuri de gunoi și garduri metalice.
Protestatarii se mișcă rapid: în timp ce poliția dărâmă baricadele și arestează activiștii într-un loc, altele noi sunt deja instalate la câteva sute de metri distanță.
„Protestele, de intensitate variabilă, s-au extins în toate orașele mari: Belgrad, Novi Sad, Niš, Čačak, Užice, Vranje, Smederevo, Kragujevac, Šabac, Zaječar, Kruševac, Pančevo, Valjevo. În ultimele zile, ciocnirile și arestările au continuat. Demonstrațiile iau diverse forme.
În unele locuri, protestatarii construiesc baricade solide. În altele, pur și simplu merg înainte și înapoi pe trecerile de pietoni sau pulverizează apă din pistoale de jucărie, batjocorind presupusa amenințare teroristă în fața camerelor de televiziune”, mai scrie Iulia Petrovskaia.
Studenții au adoptat o abordare creativă. În Sremska Mitrovica, la 75 de kilometri de Belgrad, o adunare de duminică pe plajă a fost marcată de fluiere, nori de fum galben și albastru și o barcă cu sloganul «Destul cu minciunile!».
„Organizatorii anunță fiecare acțiune în avans pe rețelele de socializare, dându-le adesea denumiri jucăușe precum «mică blocadă pasiv-agresivă».
Criticii guvernului au numit decizia «o încercare de a provoca război civil» și „un semnal direct către bandiți de a ataca pe oricine gândește și vorbește liber”, mai scrie Iulia Petrovskaia.
„Mulți sârbi s-au săturat de Vučić și de comportamentul său. Nici măcar nu contează ce spune sau ce face, ci cum o face. Interminabilele sale discursuri către națiune despre încă o «chestiune crucială» îi înnebunesc pe oameni. Îmi amintesc bine de epoca Milošević și, în ciuda tuturor problemelor din acei ani, cel puțin avea o oarecare carismă. Vučić nu are deloc. A preluat controlul total, chiar dacă, conform Constituției, rolul președintelui este pur ceremonial”, a spus Ilija, rezident al Belgradului, care a fost implicat activ în protestele din anii 1990 și 2000, potrivit The Insider.
La rândul său, politologul Igor Novaković, director de cercetare la Centrul pentru Afaceri Internaționale și de Securitate, a declarat pentru The Insider că mișcarea actuală este „cea mai serioasă provocare la adresa puterii lui Aleksandar Vučić. Protestele durează de mai bine de opt luni și nu există niciun semn că ar slăbi – spre deosebire de majoritatea valurilor de proteste, care de obicei se estompează după câteva luni”.
Principalele revendicări ale protestatarilor se rezumă la respectarea statului de drept și organizarea de alegeri anticipate, deși rămâne neclar dacă astfel de alegeri vor avea loc.
„Vučić spune acum că nu vor exista alegeri până la sfârșitul anului 2026, moment în care se așteaptă ca pregătirile pentru expoziția mondială Expo 2027 să fie finalizate. Între timp, situația este atât de instabilă – iar protestul atât de descentralizat – încât este imposibil să se facă predicții cu privire la momentul respectiv”, explică Novaković.
Până în prezent, protestatarii nu și-au prezentat propria listă de candidați pentru viitoarele alegeri, dar mai multe partide de opoziție și-au exprimat deja sprijinul deplin pentru mișcarea studențească.
Vladan Đokić s-a numărat printre vorbitorii de la un miting de masă din Piața Slavia din Belgrad, pe 28 iunie. El este unul dintre membrii comunității academice care au susținut blocajele studențești de la început.
La mijlocul lunii aprilie, Đokić a fost chemat de poliție pentru interogatoriu într-un caz de presupus abuz în serviciu. La sfârșitul lunii iunie, Vučić l -a acuzat pe rector de „terorism” și „tentativă de distrugere a statului”. Unii dintre aliații președintelui au cerut deschis arestarea lui Đokić.
Protestele au început după prăbușirea unei copertine la gara Novi Sad pe 1 noiembrie, soldată cu moartea a 16 persoane. Mulți au asociat tragedia cu corupția pe scară largă, deoarece gara fusese abia recent reconstruită.
Inițial, autoritățile au susținut că reconstrucția nu a inclus lucrări la coronament. Cu toate acestea, fotografiile și documentele analizate de experți au infirmat aceste afirmații. Unele lucrări de construcție au continuat până în ziua tragediei. Un raport din septembrie 2024 a menționat, printre altele, nevoia urgentă de a „crește semnificativ” numărul de muncitori pentru a repara defectele și elementele neterminate.
La sfârșitul anului 2024, procurorii au acuzat 13 persoane de infracțiuni împotriva siguranței publice.
„Astăzi vedem aceleași fețe ca sub Milošević. Actualul ministru de interne, Ivica Dačić, era purtătorul de cuvânt al Partidului Socialist al lui Milošević, iar Vučić era secretarul general al Partidului Radical ultranaționalist condus de Vojislav Šešelj, care a fost condamnat pentru crime de război la Haga.
Așadar, la 25 de ani de la căderea lui Milošević, suntem încă conduși de aceeași echipă – oameni cărora nu ar fi trebuit să li se permită niciodată să se apropie de politică. Țara este acum în pragul exploziei”, a declarat Nenad Čanak – unul dintre liderii opoziției democratice care a pus capăt domniei lui Slobodan Milošević în anul 2000 – pentru The Insider.
„Cele mai grave rezultate ar putea fi evitate printr-un transfer pașnic al puterii și o dezertare parțială a forțelor de poliție de partea protestatarilor. Acest lucru poate să nu pară realist acum, dar dacă autoritatea se va schimba în cele din urmă, lustrația trebuie să fie prioritatea principală – altfel, se va schimba doar culoarea bastonului folosit pentru a bate oamenii”, încheie Iulia Petrovskaia.
Sursa foto colaj main – Profimedia Images
RECOMANDAREA AUTORULUI:
POLITICO: „Nicușor Dan, triunghi amoros politic cu Macron și Merz”