Prima pagină » Știri politice » Ce prevede proiectul privind reforma administrației locale – DOCUMENT/ Reproșuri la adresa lui Bolojan: Afirmații „vădit TENDENȚIOASE”/ Reacția ACoR

Ce prevede proiectul privind reforma administrației locale – DOCUMENT/ Reproșuri la adresa lui Bolojan: Afirmații „vădit TENDENȚIOASE”/ Reacția ACoR

21 iul. 2025, 12:44, Știri politice

Rareș Mereuță

Premierul Ilie Bolojan se întâlnește luni, de la ora 13:00, cu reprezentanții administrației publice locale (Uniunea Națională a Consiliilor Județene din România, Asociația Municipiilor din România, Asociația Comunelor din România) pentru a discuta noile măsuri care vor fi introduse în reforma administrației locale. La întâlnire va participa și Ministerul Dezvoltării, Cseke Attila.

UPDATE 16.40

Emil Drăghici, președintele Asociației Comunelor din România (ACoR), a transmis miercuri, după discuțiile cu premierul Ilie Bolojan, că primarii din comune sunt solidari cu angajații din administrația locală care amenință cu grevă din cauza lipsei de personal, a subfinanțării și a deciziilor luate de Guvern fără consultare prealabilă.

„Categoric da (ne vom alia grevei – n.red.), pentru că noi suntem solidari cu demersurile SCOR-ului (Sindicatul Național al Salariaților Comunelor și Orașelor din România – n.red.). Nu suntem unii ai și alții”, a spus Drăghici.

ACTUALITATE Gigi Nețoiu: „Bucureștenii trebuie să ceară dreptate pe banii lor”

11:30

ULTIMA ORĂ Un parlamentar acuză USR de subminarea economiei naționale. Acesta cere reintroducerea în Codul Penal a Articolului 165. Proiectul de lege a fost depus

11:24

Un parlamentar acuză USR de subminarea economiei naționale. Acesta cere reintroducerea în Codul Penal a Articolului 165. Proiectul de lege a fost depus

Președintele ACoR a precizat că nu există încă un nivel stabilit pentru noile taxe locale, dar a fost constituit un grup de lucru la Ministerul Finanțelor care va analiza modificările fiscale:

„Deocamdată nu avem niciun nivel al taxelor. S-a constituit un grup de lucru la nivelul Ministerului Finanțelor Publice. Urmează să ne întâlnim acest grup de lucru pentru elaborarea modificărilor și completărilor la codul fiscal”, a declarat Drăghici.

El a adaugat că acordarea ajutoarelor sociale de condiția achitării taxelor locale era deja prevăzută de lege.

„La articolul 9, alineatul 9 din Legea 272/2011 era condiționată acordarea acestor ajutoare de plata impozitelor și taxelor locale. Nu poți veni să iei bani fără să dai bani (…) Nu poți numai să iei, trebuie să și dai”, a mai spus Emil Drăghici după discuțiile cu premierul Ilie Bolojan.

UPDATE 16.10

Comunicatul Palatului Victoria:

„Discuțiile de astăzi, desfășurate la Palatul Victoria, s-au concentrat pe măsuri de eficientizare a activității administrației locale, precum: reducerea numărului de angajați, limitarea numărului de polițiști locali și evitarea suprapunerii atribuțiilor între Poliția locală și Poliția națională, precum și posibilitatea ca un funcționar public să își împartă norma de lucru între două sau chiar trei primării.

Un alt subiect important al consultărilor a vizat finanțarea din bugetul național a proiectelor derulate de comunitățile locale, discuțiile axându-se pe continuarea Programului guvernamental Anghel Saligny.

De asemenea, a fost analizată creșterea capacității de finanțare a autorităților locale, în contextul descentralizării deciziilor și resurselor, precum și al implementării reformei privind impozitarea proprietăților – jalon asumat de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

În acest context, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Cseke Attila, a prezentat o serie de măsuri cu impact direct asupra cetățenilor și comunităților, subsumate principiului ”justețe și echitate socială”, între care:

Măsuri pentru reținerea la sursă a veniturilor persoanelor domiciliate într-o unitate administrativ-teritorială, în cazul neachitării obligațiilor față de bugetul local.
Propunerea suspendării permisului de conducere în cazul neachitării amenzilor contravenționale rutiere în termen de 90 de zile de la comunicare. Restituirea permisului se va face doar după dovada achitării amenzilor restante.
Condiționarea radierii unui autovehicul din circulație de prezentarea certificatului de atestare fiscală care să ateste stingerea tuturor datoriilor. Cumpărătorul va putea înscrie autovehiculul pe numele său doar dacă nu are datorii restante.
Eliberarea autorizațiilor de construire doar pentru persoanele care și-au achitat taxele și impozitele locale, precum și amenzile contravenționale.
Descentralizarea activității de autorizare a jocurilor de noroc, prin acordarea primăriilor a dreptului de a decide dacă permit sau nu desfășurarea acestei activități pe raza localității. Autoritatea locală va putea institui o taxă specială anuală, care va fi plătită de către operatorii licențiați.

În cadrul întâlnirii, reprezentanții Uniunii Naționale a Consiliilor Județene din România, ai Asociației Municipiilor din România și ai Asociației Comunelor din România au prezentat o serie de propuneri și argumente privind reforma administrației publice locale.

„Vom analiza propunerile dumneavoastră și vom face simulări, deoarece orice măsură trebuie atent cântărită în actualul context bugetar. Continuăm consultările pe această temă, pentru că obiectivul nostru comun este să venim cu un pachet de măsuri cât mai apropiat de ceea ce administrația publică are nevoie pentru a se reforma și a putea oferi servicii mai bune, la costuri mai reduse pentru cetățeni”, a declarat prim-ministrul Ilie Bolojan.

UPDATE 15.35

În urma negocierilor de la Guvern s-a schițat un proiect de lege privind reforma administrației locale.

Principalele modificări:

„Art. 374² Exercitarea raporturilor de serviciu pe bază de mandat

(1) Funcțiile publice din categoria înalților funcționari publici din cadrul autorităților și instituțiilor publice prevăzute la art. 369 lit. a) se exercită pe durata unui mandat de 3 ani, care poate fi reînnoit o singură dată pentru aceeași funcție și în cadrul aceleiași instituții, cumulativ.

(2) La finalizarea mandatelor prevăzute la alin. (1) se realizează, de regulă, o dată la 3 ani, o evaluare multianuală a performanțelor profesionale individuale, suplimentară față de evaluarea anuală a performanțelor profesionale individuale ale acestora.

(3) După finalizarea mandatelor, înalții funcționari publici sunt supuși obligatoriu mobilității prin rotație.

(4) Secretarii generali din Instituția Prefectului pot ocupa prin mobilitate și funcții publice de conducere.

(5) Funcțiile publice de conducere prevăzute la art. 390 alin. (1) se exercită în baza raporturilor de serviciu pe durată nedeterminată.

Mobilitatea prin rotație a înalților funcționari publici

În ceea ce privește mobilitatea prin rotație a înalților funcționari publici, se arată că:

(1) Mobilitatea prin rotație reprezintă acea modalitate de modificare a raporturilor de serviciu pentru înalții funcționari publici și funcționarii publici de conducere care ocupă funcțiile publice de conducere din administrația publică centrală prevăzute la art. 390 alin. (1), prin care realizează o schimbare a postului pe care aceștia sunt numiți, cu rămânerea în corpul funcționarilor publici și în categoria înalților funcționari publici sau a funcționarilor publici de conducere, după caz.

(2) Mobilitatea prin rotație este planificată cu următoarele scopuri:

a) pentru a preveni lipsa progresului în dezvoltarea competențelor și pentru a motiva dezvoltarea competențelor de management necesare pentru funcțiile publice corespunzătoare categoriei înalților funcționari publici și a categoriei funcționarilor publici de conducere;

b) pentru a reduce riscul conflictelor de interese și pentru creșterea transparenței și imparțialității, prin evitarea situațiilor în care același funcționar public ocupă aceeași funcție publică din categoria înalților funcționari publici pentru o perioadă de cel puțin 3 ani consecutivi sau aceeași funcție publică de conducere supusă acestor riscuri pentru o perioadă de cel puțin 5 ani consecutivi.

(3) Mobilitatea prin rotație se realizează cu respectarea principiilor privind legalitatea, imparțialitatea, obiectivitatea și transparența.

(4) Mobilitatea prin rotație poate fi:

a) mobilitate prin rotație obligatorie;

b) mobilitate prin rotație voluntară.

(5) Mobilitatea prin rotație se realizează:

a) la o altă autoritate/instituție publică;

b) în cadrul aceleiași autorități/instituții publice.

(6) Mobilitatea prin rotație a înalților funcționari publici prevăzuți la art. 374² alin. (1) se realizează doar la o altă autoritate/instituție publică din administrația publică centrală.

(7) Mobilitatea prin rotație a funcționarilor publici de conducere din autoritățile și instituțiile publice prevăzute la art. 385 alin. (1) și (2) se realizează doar pe o funcție pentru care îndeplinește condițiile de studii și vechime, de același nivel sau echivalentă cu cea deținută, dintre cele prevăzute la art. 385 alin. (1) și (2). Prin excepție, mobilitatea se poate realiza și pe o funcție de nivel inferior, în condițiile prezentului Cod sau în situația în care funcționarul public supus mobilității optează pentru o astfel de funcție.

(8) Mobilitatea prin rotație a funcționarilor publici de conducere din autoritățile și instituțiile publice prevăzute la art. 385 alin. (3) se realizează doar la o altă autoritate/instituție publică, pe o funcție pentru care îndeplinește condițiile de studii și vechime, de același nivel sau echivalentă cu cea deținută, dintre cele prevăzute la art. 385 alin. (3). Prin excepție, mobilitatea se poate realiza și pe o funcție de nivel inferior, în condițiile prezentului Cod sau în situația în care funcționarul public supus mobilității optează pentru o astfel de funcție.

(1) Mobilitatea prin rotație este obligatorie la finalizarea mandatelor, dacă acestea nu se mai pot înnoi, pentru înalții funcționari publici prevăzuți la art. 374² alin. (1) și funcționarii publici de conducere care ocupă funcții publice identificate ca funcții publice de conducere sensibile în condițiile prezentului Cod.

(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), mobilitatea prin rotație obligatorie nu se realizează în cazul în care, până la finalizarea mandatului, înalții funcționari publici și funcționarii publici de conducere prevăzuți la alin. (1) își modifică raporturile de serviciu prin transfer în interesul serviciului, mutare definitivă, promovare, mobilitate prin rotație voluntară sau redistribuire într-o funcție publică vacantă, sau dacă dobândesc o altă funcție publică prin concurs organizat în condițiile legii.

(3) Raportul de serviciu al înaltului funcționar public și funcționarului public de conducere care se încadrează în categoriile prevăzute la alin. (1) nu se poate modifica pe perioada mandatului prin detașare sau transfer la cererea funcționarului public.

(4) Raportul de serviciu al înaltului funcționar public și funcționarului public de conducere care se încadrează în categoriile prevăzute la alin. (1) se poate modifica prin transfer în interesul serviciului aprobat prin act administrativ al persoanei care are competența de numire.

(5) Pentru evaluarea multianuală a performanțelor profesionale individuale ale înalților funcționari publici și ale funcționarilor publici de conducere, se aplică în mod corespunzător prevederile art. 398² alin. (4) și 485³ alin. (7).

(6) Mobilitatea prin rotație se realizează pe baza planului de rotație, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului, și a procedurii reglementate în anexa nr. 11.

(7) În situația în care salariul funcției publice pe care funcționarul public o ocupă până la realizarea mobilității prin rotație este mai mare decât salariul funcției publice pe care funcționarul public urmează să o ocupe ca urmare a mobilității prin rotație, funcționarul public păstrează salariul mai mare.

(8) Înaltul funcționar public și funcționarul public de conducere care se încadrează în categoriile prevăzute la alin. (1) poate refuza mobilitatea prin rotație obligatorie dacă se află în una dintre următoarele situații:

a) graviditate;

b) își crește singur copilul minor;

c) starea sănătății, dovedită cu certificat medical, face contraindicată mobilitatea prin rotație obligatorie;

d) motive familiale temeinice.

(9) Refuzul neîntemeiat de a da curs mobilității prin rotație obligatorie atrage eliberarea din funcția publică, în condițiile legii.

ARTICOLUL 503² – Mobilitatea prin rotație voluntară

(1) În scopul perfecționării profesionale și realizării unui transfer de bune practici administrative între autoritățile și instituțiile publice, toți înalții funcționari publici și funcționarii publici de conducere care ocupă funcții publice de conducere prevăzute la art. 390 alin. (1) din prezentul Cod au dreptul să adere în mod voluntar la mobilitate prin rotație, exprimându-și opțiunea pentru ocuparea unui post inclus în planul de rotație.

(2) Mobilitatea prin rotație voluntară nu poate fi realizată decât o dată la 3 ani de către același înalt funcționar public, respectiv decât o dată la 5 ani de către același funcționar public de conducere.

(3) Prevederile art. 503¹ alin. (2), (5) și (6) se aplică în mod corespunzător.

ARTICOLUL 503³ – Identificarea funcțiilor publice de conducere pentru care se aplică mobilitatea prin rotație obligatorie

(1) Funcțiile publice de conducere sensibile sunt cele care prezintă un risc semnificativ de afectare a obiectivelor entității prin utilizarea necorespunzătoare a resurselor umane, materiale, financiare și informaționale sau de corupție sau fraudă”, se arata in proicetul de lege consultat de Gândul.

Proiectul poate sueferi amendamente, iar o decizie privind modul în care se va adopta (angajarea răspunderii sau procedură parlamentară clasică) va fi luată în interiorul coaliției până la sfârșitul lunii iulie.

PROEICTUL DE LEGE poate fi consultat integral – AICI

UPDATE 13.00

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a ajuns și el la întâlnirea cu reprezentanții județelor și comunelor din țară de la Palatul Victoria. Anterior, aceștia au avut o întâlnire la sediul ministerului, potrivit surselor Gândul.

La discuții participă și edilul Sectorului 6, Ciprian Ciucu.

ȘTIREA INIȚALĂ

Primarii și șefii de consilii județene din țară sunt nemulțumiți de noile măsuri prevăzute în reforma administrației locale și de tăierile de investiții anunțate de la centru.

Bolojan: Stau cu mâna întinsă la Guvern

Reprezentanții comunelor critică afirmația lui Ilie Bolojan, care a spus că „imensa majoritate a comunelor nu au venituri proprii suficiente pentru a-și desfășura activitatea și, pe cale de consecință, stau cu mâna întinsă la Guvernul României, fapt pentru care trebuie comasate sau desființate”.

„Împotriva acestei afirmații, vădit tendențioase, nelegale și imorale, aducem ca argument datele financiare din anul 2022.

Din totalul veniturilor proprii ale unităților administrativ-teritoriale, am luat în calcul doar veniturile din impozite și taxe locale, fără a include cotele defalcate din impozitul pe venitul persoanelor fizice și sumele alocate din cotele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale. Pe partea de cheltuieli, am calculat cheltuielile de funcționare, prin însumarea cheltuielilor de personal și a celor cu bunuri și servicii. Prin raportarea veniturilor proprii (veniturile din impozite și taxe locale) la cheltuielile de funcționare (cheltuielile de personal și cele cu bunuri și servicii), au rezultat următoarele:

a) 41 din 41 de județe (100%) au veniturile proprii mai mici decât cheltuielile de funcționare;
b) un singur municipiu din cele 102, fără a include aici municipiul București și sectoarele sale, are venituri proprii mai mari decât cheltuielile de funcționare;
c) 8 din 216 orașe (3,7%) au venituri proprii mai mari decât cheltuielile de funcționare;
d) 38 din 2.862 de comune (1,3%) au venituri proprii mai mari decât cheltuielile de funcționare;
e) în total, 47 din 3.221 de unități administrativ-teritoriale (comune, orașe, municipii și județe, mai puțin municipiul București și sectoarele sale) au venituri proprii mai mari decât cheltuielile de funcționare (1,45%)”, arată ACoR.

Vezi MANIFESTUL ACoR – AICI

Cu ce revendicări merg la Guvern primarii de comune

1. Preluarea integrală, de la bugetul de stat, a cheltuielilor pentru asistenții personali ai persoanelor cu handicap grav

ACoR solicită preluarea integrală, de către bugetul de stat, a cheltuielilor aferente salariilor asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav și a indemnizațiilor acordate acestora, în vederea eliminării presiunii financiare excesive exercitate asupra bugetelor locale ale comunelor.

În prezent, în multe comune, numărul asistenților personali este comparabil sau chiar superior numărului personalului din administrația publică locală, ceea ce conduce la dezechilibre majore în gestionarea cheltuielilor de personal. Lipsa unor criterii obiective de alocare bugetară și transferul neînsoțit de resurse al acestei responsabilități afectează grav capacitatea administrativă a UAT-urilor și respectarea obligațiilor salariale legale.

Modelul de succes privind finanțarea ajutoarelor sociale de la bugetul de stat poate fi replicat pentru acest segment de cheltuieli, asigurând astfel:
• o distribuție echitabilă și predictibilă a fondurilor;
• degrevarea bugetelor locale;
• protejarea drepturilor persoanelor cu dizabilități.

„ACoR consideră această măsură prioritară și urgentă, întrucât are un impact direct asupra funcționării primăriilor, respectării legalității bugetare și protejării categoriilor vulnerabile”.

2. Revizuirea modului de finanțare a învățământului preuniversitar – includerea cheltuielilor esențiale în finanțarea de bază

ACoR solicită revizuirea de urgență a modului de structurare a finanțării în învățământul preuniversitar, astfel încât cheltuielile esențiale pentru buna desfășurare a procesului educațional să fie incluse în finanțarea de bază, nu în finanțarea complementară, așa cum este prevăzut în prezent de Legea nr. 198/2023 a învățământului preuniversitar.

Conform cadrului actual, mai multe tipuri de cheltuieli indispensabile funcționării sistemului educațional sunt clasificate ca fiind „complementare”, ceea ce transferă responsabilitatea acestora către autoritățile publice locale, fără garanția unor alocări bugetare suficiente.

Printre aceste cheltuieli se numără:
• evaluările periodice naționale ale elevilor,
• examinările medicale obligatorii ale personalului,
• concursurile școlare și activitățile educative extrașcolare,
• achizițiile de materiale educaționale și de siguranță.

ACoR propune completarea art. 139 alin. (2) din Legea învățământului preuniversitar, astfel încât costul standard per antepreșcolar/preșcolar/elev să includă în finanțarea de bază următoarele cheltuieli:
[urmează lista literelor e) – k), deja corectă în textul tău]

„Această modificare legislativă este esențială pentru degrevarea bugetelor locale și pentru asigurarea funcționării coerente și sustenabile a învățământului public în mediul rural”.

3. Reglementarea echitabilă a salarizării personalului din administrația publică locală

Salarizarea personalului din administrația publică locală se confruntă cu vulnerabilități majore.

Reforma din 2025 riscă să blocheze activitatea comunelor dacă se aplică aceleași plafoane salariale în localități cu resurse foarte diferite.

Plafonarea și lipsa consultărilor cu structurile asociative pun în pericol atragerea specialiștilor și absorbția fondurilor europene.

Propunerile urgente includ:
• Excluderea salariilor din proiectele europene din plafonul general de cheltuieli;
• Adaptarea plafoanelor la nevoile fiecărei comune;
• Dialog real cu autoritățile locale;
• Program național de formare pentru funcționarii publici din mediul rural.

„Fără măsuri de corecție, reforma administrativă din 2025 riscă să afecteze grav funcționarea comunelor, compromițând chiar obiectivele de eficiență și dezvoltare ale statului român”, arată ACoR.

Vezi AGENDA COMUNELOR 2025 – AICI

Foto: Alexandra Pandrea

Video: Mihai Pop

AUTORUL RECOMANDĂ:

Bolojan anunță pachetul #2 de măsuri pentru REFORMA administrației locale / Premierul vrea PLAFONAREA numărului de angajați

comune guvern ilie bolojan intalnire nemultumiri REFORMA ADMINISTRATIEI