Școala românească, între reforme și REVOLTE? Încep protestele profesorilor față de „Legea Bolojan” / Cadrele didactice cer demisia ministrului David

Previziuni sumbre pentru școala românească. Deși s-a vorbit mult despre o reformă pertinentă în educație și învățănânt, iată în anul 2025 pare să stea sub zodia revoltelor și a protestelor  cadrelor didactice. În aceste condiții, începerea anului școlar stă sub semnul întrebării, în situația în care, până atunci, nu se vor găsi soluții viabile pentru profesori.

Reamintim că cea mai mare grevă a profesorilor din România, după Revoluție, a avut loc în 2023. A început pe 22 mai, implicând peste 150.000 de profesori și cu cerința unei creșteri salariale de 25%. Greva a durat până pe 12 iunie, când a fost suspendată, sindicatele acceptând o majorare salarială promisă de guvern.

„Legea Bolojan” din educație scoate profesorii în stradă

Asistăm la primul protest în stradă al profesorilor, nemulțumiți de adoptarea legii nr. 141/2025, așa numita „Lege Bolojan”, prin care crește norma didactică cu două ore pe săptămână. Mai exact, miercuri, în jur de 150 de membri ai sindicatelor din Educație vor picheta sediul Ministerului Educației.

ECONOMIE Impozitul auto în 2026 pentru mașinile hibrid. Cât o să plătești în funcție de capacitatea cilindrică

09:54

ACTUALITATE Ion Cristoiu: „Decizia de anulare a alegerilor a fost luată cu mult înainte de decizia CCR”

09:48

Este doar începutul, deoarece, din informațiile existente, vor urma manifestări similare în fiecare zi în perioada următoare până pe 6 august, mai puțin în weekend. Apoi, în fiecare zi de miercuri până pe 8 septembrie, anunță sindicatele.

Reamintim în prima zi de școală, 8 septembrie, peste 30 de mii de profesori sunt așteptați să iasă în stradă în marș și protest de la Guvern până la Palatul Cotroceni.

„Începând de miercuri, 30 iulie, ora 10, circa 150 de membri de sindicat vor picheta sediul Ministerului Educației și Cercetării”, anunță o adresă comună semnată de sindicatele din Educație: Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET“ și Federația Națională Sindicală „Alma Mater”.

Sindicatele din învățământ cer demisia ministrului Educației și spun că „Daniel David ar fi trebuit să-l atenționeze pe premierul Ilie Bolojan că salariații din Educație nu sunt doar niște simple obiecte de inventar. Cea mai neinspirată decizie a fost „perierea” masivă a documentului întocmit de cercetătorii de la Institutul de Științe al Educației.”

Programul pichetărilor, conform adresei sindicatelor:

• 30 iulie 2025, începând cu ora 10.00
• 31 iulie 2025, începând cu ora 10.00
• 1 august 2025, începând cu ora 10.00
• 4 august 2025, începând cu ora 10.00
• 5 august 2025, începând cu ora 10.00
• 6 august 2025, începând cu ora 10.00
• 13 august 2025, începând cu ora 10.00
• 20 august 2025, începând cu ora 10.00
• 27 august 2025, începând cu ora 10.00
• 3 septembrie 2025, începând cu ora 10.00
• Pe 8 septembrie, în prima zi a noului an școlar, peste 30.000 de membri de sindicat vor participa la mitingul național de protest din București, programat pentru 8 septembrie.

Profesorii îi cer demisia lui Daniel David

Federaţiile sindicatelor din Educaţie solicită demisia ministrului Daniel David, despre care afirmă că a avut ”un rol foarte activ” în luarea de ”măsuri fără precedent pentru învăţământ şi în special pentru învăţământul preuniversitar.”

”Dând dovadă de cinism şi iresponsabilitate, Guvernul Bolojan provoacă în învăţământ o criză fără precedent în ultimii 35 de ani, având în vedere că aceste măsuri înseamnă, practic, reorganizarea a o bună parte a învăţământului preuniversitar, într-un interval de timp de aproximativ o lună”, susţin sindicaliştii. Ei anunţă pichetări ale Ministerului Educaţiei, începând de miercuri, şi un ”Miting al Educaţiei” în 8 septembrie, prima zi a noului an şcolar.

”Domnule ministru, faceţi un gest onorabil şi prezentaţi-vă demisia!”, afirmă sindicatele din Educaţie, marţi, într-un comunicat de presă comun.

Astfel, Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, Federaţia Sindicatelor din Educaţie ”Spiru Haret” şi Federaţia Naţională ”Alma Mater”, în numele celor peste 250.000 de salariaţi ale căror interese le reprezintă, ”îşi exprimă revolta” faţă de prevederile Legii nr. 141/2025 referitoare la sistemul educaţional.

Criză fără precedent în ultimii 35 de ani în educație? 

Sindicatele arată că, în ciuda tuturor demersurilor făcute şi a argumentelor aduse în ultima perioadă: discuţii cu preşedintele României, precum şi solicitarea adresată acestuia de a nu promulga această lege, discuţii cu prim-ministrul Guvernului României şi cu ministrul Educaţiei, discuţii cu conducerile partidelor politice care susţin actualul Guvern, precum şi pichetarea Parlamentului, ”din nefericire, această lege profund antisocială a fost publicată în Monitorul Oficial”.

”Dând dovadă de cinism şi iresponsabilitate, Guvernul Bolojan provoacă în învăţământ o criză fără precedent în ultimii 35 de ani, având în vedere că aceste măsuri înseamnă, practic, reorganizarea a o bună parte a învăţământului preuniversitar, într-un interval de timp de aproximativ o lună.

Grav este că toate aceste măsuri au fost luate, din condei, fără să se facă, aşa cum era firesc, un studiu de impact. Ministrul Educaţiei şi Cercetării, domnul Daniel David, ar fi trebuit să aibă tăria să-l atenţioneze pe prim-ministrul Guvernului României, domnul Ilie Bolojan, că sistemul de învăţământ este unul complex, iar salariaţii acestuia nu sunt doar nişte simple obiecte de inventar, ci sunt fiinţe umane care nu pot fi discreditate şi umilite, aşa cum procedează acum guvernanţii”, afirmă reprezentanţii sindicatelor.

Sindicaliştii enumeră ”măsurile care lovesc crunt educaţia şi cercetarea din România”:

• ”Creşterea normei didactice de predare cu 2 ore – acesta este măsura cu consecinţele cele mai grave asupra cadrelor didactice. Realitatea din majoritatea şcolilor ne arată că vor fi profesori titulari care vor intra în restrângere de activitate şi profesori suplinitori calificaţi care, foarte probabil, nu îşi vor mai găsi un loc de muncă. Referitor la profesorii titulari, există riscul major ca aceştia să nu-şi mai primească salariile întregi, asta pentru că va fi imposibil să li se asigure norma completă de 20 de ore”, arată ei.
• ”De asemenea, mărirea normei de predare va însemna mărirea sarcinilor de muncă, pe lângă celelalte îndatoriri profesionale, ceea ce va conduce la creşterea presiunii psihice. Totodată, este complet greşit şi faptul că a fost eliminată facilitatea de a se diminua, cu 2 ore, norma de predare pentru profesorii care au gradul didactic I şi o vechime peste 25 de ani. În timp ce în multe ţări, norma didactică de predare pentru profesorii cu vechime este diminuată chiar la jumătate, restul orelor fiind dedicate pentru a îndruma profesorii tineri, la noi nu mai este nici o diferenţă între un profesor debutant şi unul care este la final de carieră”, susţin sindicatele din Educaţie.
• ”Scăderea dramatică a tarifului pentru plata cu ora va conduce la imposibilitatea atribuirii orelor rămase libere în regim de plata cu ora, din cauza remuneraţiei derizorii (scăderea cu peste 50% a tarifului orar). Se va ajunge la situaţia aberantă ca o oră prestată de un profesor la început de carieră să fie plătită la fel cu tariful orar al unui muncitor necalificat. Sunt specializări şi discipline deficitare în resursa umană. Cine va presta aceste ore, în regim de plata cu ora?”, adaugă sursa citată.
• ”În luarea acestor măsuri fără precedent pentru învăţământ şi în special pentru învăţământul preuniversitar, un rol foarte activ l-a avut ministrul Educaţiei şi Cercetării, domnul Daniel David. În marea majoritate a declaraţiilor publice, domnul ministru a lovit în sistemul de învăţământ şi în salariaţii acestuia, unele dintre aceste declaraţii fiind chiar diversioniste”, susţin sindicaliştii.

Sursă foto: Gândul

RECOMANDAREA AUTORULUI:

Cum se schimbă școala românească după planurile-cadru pentru LICEU. Expert în educație: ”Alternativa rateului nu există. Clasele se vor dezvolta”

Daniel David, prima REACȚIE oficială, după acuzațiile de cenzură asupra analizei cercetătorilor IȘE: „Îmi pare rău că trebuie să spun asta public”