Scandalul exploatării AURULUI de la Roșia Montană continuă. România respinge acuzațiile Gabriel Resources privind legăturile neadecvate între arbitri

Statul român a transmis un răspuns oficial detaliat în fața acuzațiilor lansate de compania Gabriel Resources, care solicită anularea hotărârii ICSID din martie 2024 privind proiectul minier de la Roșia Montană. Reprezentanții României resping toate acuzațiile privind presupuse conflicte de interese sau lipsa imparțialității arbitrilor.

Statul român a reacționat oficial la cererea de anulare a hotărârii ICSID din 8 martie 2024, formulată de Gabriel Resources, compania canadiană care a solicitat daune de până la 6 miliarde de dolari pentru blocarea proiectului minier de la Roșia Montană.

VIDEO Crin Antonescu critică politica actuală a PNL: AUR extremist? Și eu pot să spun partidul extremist USR/A reduce istoria PNL la o luptă maniacală asupra PSD mi se pare păgubos

23:50

ACTUALITATE Crin Antonescu: „Este o nerușinare să vorbim despre al doilea mandat al cuiva”

23:40

Hotărârea inițială a dat câștig de cauză României, cu votul a doi dintre cei trei arbitri – Pierre Tercier (Elveția) și Zachary Douglas (Australia, devenit cetățean elvețian). Gabriel Resources contestă acum decizia, invocând presupuse conflicte de interese, lipsă de imparțialitate și erori de procedură.

Acuzații de parțialitate, demontate de România

Compania reclamă legături neadecvate între arbitri și casa de avocatură LALIVE, care a reprezentat România, dar și presupuse conexiuni ale profesorului Douglas cu ONG-ul Friends of the Earth, cunoscut pentru acțiunile împotriva proiectului Roșia Montană.

„Implicarea profesorului Douglas în organizația Friends of the Earth nu constituie un conflict de interese. Aceste afirmații nu au niciun temei și nu pot reprezenta sau da naștere la îndoieli justificate cu privire la independența sau imparțialitatea profesorului Douglas”, precizează avocații României, potrivit Libertatea.ro.

De asemenea, România respinge acuzația privind „sprijinul material” acordat programului MIDS, condus de prof. Douglas, de către casa de avocatură LALIVE:

„Contactele cu LALIVE prin intermediul unui program de predare publică nu afectează independența și imparțialitatea profesorului Douglas”.

Una dintre criticile formulate de Gabriel Resources a fost legată de numirea prof. Pierre Tercier în completul de arbitraj. Reprezentanții companiei susțin că existau „numeroase legături” între Tercier, Douglas și avocații României. Cu toate acestea, compania nu a formulat nicio cerere de recuzare la momentul numirii sau ulterior, fapt invocat de apărătorii statului român ca dovadă a lipsei de temei.

„Indiferent de motivul pentru care reclamanții au ales să nu-l recuze pe prof. Tercier la momentul numirii sau ulterior, au avut acces la o cale de atac procedurală pe care nu au exercitat-o”, se subliniază în răspunsul României.

Gabriel Resources mai acuză faptul că arbitrul Zachary Douglas nu și-ar fi dezvăluit dobândirea cetățeniei elvețiene în august 2023. În opinia companiei, acest detaliu, coroborat cu cetățenia elvețiană a lui Tercier și sediul LALIVE la Geneva, ar crea o rețea de interese.

Avocații români resping acuzația, afirmând că „dobândirea cetățeniei elvețiene nu echivalează cu o lipsă vădită de imparțialitate” și că „nu era o circumstanță care să fi necesitat divulgare”.

Nicio abatere procedurală, susține România

O altă linie de atac a Gabriel Resources vizează presupuse „abateri grave de la regulile fundamentale de procedură”. Apărarea României respinge și acest capăt de cerere:

„Dreptul reclamanților de a fi ascultați și tratați în mod echitabil nu a fost încălcat. Li s-au oferit multiple oportunități de a-și prezenta cazul, iar pârâtul a ridicat constant preocupări legate de respectarea garanțiilor procesuale”, se arată în documentul transmis ICSID.

Tribunalul a respectat legislația românească

În privința fondului cauzei, România subliniază că Tribunalul a respectat legislația națională, inclusiv în ceea ce privește:

• anularea certificatelor de urbanism și planurilor urbanistice de către instanțele române;
• rolul Ministerului Culturii în procesul de avizare;
• aprobarea planului de gestionare a deșeurilor de către autoritățile competente;
• desemnarea Roșiei Montane ca sit UNESCO, fără ca acest lucru să contravină legal proiectului.

„Reclamanții nu au reușit să demonstreze că desemnarea Roșiei Montane ca sit UNESCO face imposibilă din punct de vedere juridic implementarea proiectului”, precizează avocații.

În final, avocații statului român solicită menținerea hotărârii din 8 martie 2024, inclusiv a obligației companiei Gabriel Resources de a plăti aproximativ 10 milioane de dolari pentru acoperirea costurilor de procedură.