Legea „păcănelelor” care interzice sălile de jocuri de noroc în localităţile mici, a intrat în vigoare pe 29 aprilie. Scopul legii este să limiteze dependenţa de jocurile de noroc. Interzicerea „păcănelelor” în localitățile cu mai puțin 15.000 de locuitori a dus la eliminarea a 22.000 de aparate de tip slot machine, aproape un sfert din totalul celor instalate în România, despre care statul nu mai știe acum nimic.
Potrivit calculelor Libertatea, România a pierdut astfel o sumă de 154 de milioane de euro anual, care ar fi fost colectată prin taxele și licențele ce ar fi trebuit plătite anual de operatorii acestora.
Suma este importantă în contextul în care Executivul a majorat taxele de la 1 august, iar acum vrea să facă economii la buget prin oprirea investițiilor din PNRR și programul Anghel Saligny. În contrast, toate investițiile municipiului Buzău prin PNRR totalizează 525 de milioane de lei, adică 105 milioane de euro, conform unui document al primăriei.
Un lucru de menţionat este că o parte dintre aceste aparate funcționează în continuare ilegal, conform Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN).
„La acel moment erau autorizate, la nivel național, aproximativ 77.000 de slot machines, iar după intrarea în vigoare a noii legi s-a ajuns la un număr de 55.000 de aparate, ceea ce înseamnă că o diferență de 22.000 dintre acestea nu au mai fost reautorizate”, a transmis ONJN către Libertatea.
„Riscul identificat: o parte dintre aceste aparate ar putea fi operate ilegal, în afara sistemului monitorizat de ONJN – lucru care s-a și confirmat în practică”, mai arată ONJN.
Conform pachetului legislativ pe care și-a asumat recent răspunderea Guvernul Bolojan, operatorii plătesc acum o taxă pe aparat de 6.000 de euro pe an (majorată de la 5.300 de euro anterior) și o taxă pe viciu de 1.000 de euro pe aparat (crescută de la 500 de euro).
Astfel, un singur aparat ar aduce la buget 7.000 de euro pe an, ceea ce înseamnă că cele 22.000 de păcănele care teoretic au fost eliminate ar fi adus 154 de milioane de euro anual.
Nu se știe nimic despre aparatele scoase din priză
La întrebarea cum se asigură că aparatele ce ar fi trebuit scoase din uz au fost cu adevărat eliminate, dacă se pun sigilii pe ele și dacă trebuie casate sau duse în locuri speciale despre care autoritățile să știe, ONJN nu a răspuns concret, dar a transmis o situație a controalelor din aprilie 2025 până în iulie.
Controalele au dovedit că multe dintre aparate au funcționat în continuare.
Astfel, în 3 luni, au fost realizate:
De asemenea, instituția spune că au fost organizate acțiuni comune împreună cu personalul Ministerului de Interne și a fost introdusă o linie de sesizări pe WhatsApp. Au fost primite 72 de sesizări, dintre care 12 locații au fost confirmate ca funcționând ilegal, conform datelor primite.
„Deși operatorii au obligația să notifice ONJN atunci când nu mai reautorizează un aparat, nu exista nicio prevedere legală care să asigure trasabilitatea mijloacelor de joc după acest moment – în concret nu se putea urmări ce se întâmplă cu ele după scoaterea din uz”, arată ONJN
De asemenea, ONJN a propus o serie de modificări legislative ce au fost incluse în proiectul pentru care Guvernul și-a angajat răspunderea.
Mai exact, fiecare aparat și terminal va fi dotat cu dispozitiv GPS, care să asigure trasabilitatea în timp real, de la momentul producerii, achiziției sau importului și până la momentul casării, exportului sau livrării.
Astfel, fiecare aparat va avea și un cod QR emis de ONJN, prin care publicul va putea verifica licența de organizare, autorizația de exploatare, datele de identificare și locația.
„Toate aceste date vor fi incluse într-un registru public al mijloacelor de joc – o premieră în combaterea pieței negre”, mai precizează instituția.
Foto: Mediafax
AUTORUL RECOMANDĂ: