Instanța supremă trimite Legea pensiilor magistraților la CCR. Decizia a fost luată în unanimitate

Legea pensiilor magistraților. Președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, judecătoarea Lia Savonea, a convocat pentru joi, ora 13.30, Secțiile Unite ale ÎCCJ pentru a stabili dacă instanța supremă sesizează Curtea Constituțională în privința noii legi a pensiilor de serviciu ale magistraților.

UPDATE ORA 14.00. În ședinta de la ICCJ, judecătorii Înaltei Curți au votat în unanimitate sesizarea CCR. Acum se întocmește și documentul final. În ședință au fost exprimate 86 de voturi, o unanimitate. 

Știrea inițială

Contextul politic este unul incendiar: AUR a depus deja moțiuni de cenzură pe celelalte 4 proiecte din „Pachetul 2 de austeritate”, însă, nu și pe cel al pensiilor magistraților — astfel că acesta este considerat adoptat; începe fereastra de două zile în care titularii prevăzuți de Constituție pot sesiza CCR.

SOCIAL Ceaiul care poate să îmbunătățească sănătatea intestinului și reduce inflamația

19:41

EXTERNE Cum a reacționat o bătrână din Germania când a aflat că românii sparg seminte: „Ce bine…”

19:13

Punctele în care Înalta Curte va ataca legea Bolojan

Un draft al hotărârii Secțiilor Unite, consultat de stiripesurse, stipulează că ÎCCJ vizează o sesizare „înainte de promulgare”, în temeiul art. 146 lit. a) din Constituție, astfel atacând legea pe mai multe paliere:

• statul de drept
• neretroactivitatea
• egalitatea în drepturi
• independența justiției
• efectele deciziilor CCR
• raportarea la dreptul UE.

Asumarea Guvernului ar fi fost folosită abuziv

Judecătorii critică faptul că Executivul a recurs la angajarea răspunderii (art. 114), însă fără a bifa condițiile stabilite de CCR — urgență, celeritate maximă, importanță deosebită și aplicare imediată: impactul bugetar anunțat este „zero”, Parlamentul tocmai respinsese un proiect identic (PL-x 103/2025), iar argumentul PNRR nu acoperă schimbarea condițiilor de pensionare ale magistraților. Mai mult, împărțirea în 5 „pachete” într-o singură ședință guvernamentală ar fi un artificiu contrar tehnicii legislative. Concluzia: procedura e viciată, iar legea ar trebui anulată în întregime.

Fondul legii: 3 regimuri care se contrazic vizibil

Sesizarea subliniază că, la doar 2 ani după Legea 282/2023, decidenții schimbă din nou regulile într-un segment esențial al statutului magistraților, creând 3 regimuri paralele de pensionare: (1) până la 1 ianuarie 2024, (2) 282/2023 și (3) noua lege. De notat că o singură zi de vechime poate înscrie un magistrat într-un regim sau altul, fără o motivare obiectivă — ceea ce ar încălca egalitatea în drepturi și securitatea juridică. Comisia de la Veneția avertizase deja că acest tip de „reforme în rafală” subminează independența.

65 de ani + 35 de ani vechime: beneficiile „tranziție” sunt doar pe hârtie

Proiectul ridică vârsta la 65 de ani și introduce o vechime totală în muncă de 35 de ani. Transpunerea în timp ar fi însă prea „bruscă”: vârsta urcă cu 1,5 ani pe an până în 2036, vechimile asimilate dispărând etapizat până în 2034. Așadar beneficiul tranziției va fi mai mult iluzoriu pentru majoritatea generațiilor. CCR ceruse în mod clar o etapizare „reală, graduală și rațională”.

Baza de calcul a pensiilor se întoarce la interdicția CCR

În locul standardului consacrat — pensia foarte apropiată de ultima remunerație — legea coboară la 55% din media veniturilor brute pe 60 de luni și plafonează netul la 70% din ultimul net. ÎCCJ citează atât jurisprudența CCR, cât și o hotărâre CJUE din 5 iunie 2025 (C-762/23), care fixează principiul menținerii unui nivel de pensie apropiat de ultimul salariu pentru protejarea independenței.

Discriminări față de magistrații din penal

Documentul subliniază diferențe greu de justificat între magistrații civili, magistrații militari și ofițerii de poliție judiciară: primii ar munci până la 65 de ani pentru 55% din baza pe 60 de luni (plafon 70%), în timp ce ceilalți pot ieși mult mai devreme, cu 65% și plafon la ultimul venit net. Pentru procurorul care coordonează un ofițer, rezultatul paradoxal: pensii similare la un cost profesional cu două decenii mai lung.

Legea pensiilor magistraților. CCR intră în acțiune

Dacă Secțiile Unite aprobă sesizarea, CCR va analiza atât viciile procedurale (inclusiv utilizarea art. 114), cât și pe cele de fond (tranziție, cuantum, actualizare, discriminări). Draftul ÎCCJ cere explicit declararea neconstituționalității „în ansamblu”.

RECOMANDĂRILE AUTORULUI

De ce NU va trece de CCR reforma pensiilor speciale a lui Bolojan/Toni Neacșu pentru Gândul: Încalcă cel puțin 8 decizii ale Curții

Bolojan, noi detalii despre reforma PENSIILOR speciale: Va include o perioadă de tranziție de 15 ani și un plafon de 75% din ultimul salariu