„Joaca” politicienilor de-a școala se resfrânge asupra elevilor. Un psiholog vorbește despre traumele copiilor, într-un an școlar tot mai imprevizibil: „Anxietate, insomnii sau simptome somatice” / „Un abuz asupra educației”

Școala românească și-a pierdut, în anul de grație 2025, busola. Deși mandatul ministrului Daniel David începea sub predicțiile unor vremuri mai bune, deciziile luate de Ilie Bolojan în numele austerității bugetare au schimbat ecuația învățământului și au deviat traseul reformelor promise,  de la un mandat de ministru al Educației la altul. 

Degringolada din curtea școlii s-a răsfrânt și asupra elevilor, având un impact psihologic asupra acestora, influențându-le starea emoțională, motivația și chiar rezultatele școlare, după cum susține un psiholog consultat de Gândul.

Comasarea școlilor, modificarea programului, prin adaugarea unor ore suplimentare, reducerea burselor sau alte schimbări care au apărut, după noile decizii ale guvernului, afectează rutina elevilor, planificarea timpului și, în cele din urmă, capacitatea lor de concentrare, a mai precizat specialistul.

SOCIAL Ce poți să faci cu 100 de euro de Revelion. Ce își permit românii să cumpere, de fapt

18:16

SOCIAL Gest incredibil al unui șofer implicat într-un accident în sectorul 5. Bărbatul a lovit intenționat ambulanțele venite să-i acorde primul ajutor

18:09

Și Consiliul Național al Elevilor a transmis un mesaj publicației noastre, considerând că noile măsuri de austeritate „creează un abuz asupra educației.”

„Copilul și adolescentul au nevoie de un mediu predictibil și sigur”

Ana Bogdan, psihoterapeut cognitiv-comportamental, psiholog clinician, dar și analist comportamental, trage un semnal de alarmă, într-un interviu acordat Gândul, cu privire la impactul psihologic al schimbărilor frecvente din educație din ultimul timp asupra elevilor.

„Anxietate și incertitudine provenite din lipsa de predictibilitate”

Conform teoriei atașamentului lui Bowlby, copilul și adolescentul au nevoie de un mediu predictibil și sigur pentru a-și dezvolta sentimentul de siguranță emoțională. Când rutina zilnică  este perturbată constant, apare anxietatea, manifestată prin dificultăți de concentrare, insomnii sau chiar simptome somatice. Protestele și grevele profesorilor, deși îndreptățite, generează un climat tensionat și confuz în școli.

Această stare de nesiguranță poate provoca anxietate, incertitudine provenite din lipsa de predictibilitate. Elevii – mai ales cei din clasele primare, au nevoie de o rutină clară, reguli coerente pentru a funcționa eficient. Dacă programul se modifică, prin adaugarea unor ore suplimentare sau alte schimbări care apar, afectează rutina lor, planificarea timpului și capacitatea lor de concentrare”, a explicat specialistul.

„Pentru un elev, o rutină clară înseamnă echilibru”

Psihologul Ana Bogdan recunoaște că cei mai afectați de aceste schimbări sunt în special elevii din clasele terminale, care se pregătesc pentru examene importante.

În acest context, specialistul susține că ei au nevoie de un calendar clar și stabil, deoarece orice amânare sau modificare le pot submina încrederea în propriile forțe, având un impact real asupra stării psihice și a felului în care elevul se poate raporta la școală.

Sentimente de alienare, izolare și anxietate socială

„Comasarea unităților poate genera stres și schimbarea programului în anumite cazuri. Elevii pot fi nevoiți să meargă mai departe de casă, să se adapteze la colegi noi sau la profesori diferiți. Aceste aspecte au un impact psihologic negativ, atât asupraconceptului de integrare într-o comunitate, dar și de identitate de sine.

În psihologia dezvoltării, apartenența la o comunitate reprezintă un pilon fundamental în formarea identității personale și sociale a adolescenților. Sunt nevoiți să se adapteze unor medii noi, cu colegi și profesori noi, pot simți o ruptură a continuității sociale, ceea ce afectează negativ integrarea lor și poate genera sentimente de alienare, izolare și anxietate socială. 

În plus, creșterea normei didactice pentru profesori conduce la o presiune sporită asupra cadrelor didactice, reducând timpul și energia disponibile pentru sprijin individualizat al elevilor. Astfel, elevii cu dificultăți de învățare pot fi neglijați, iar frustrarea și sentimentul de neputință se amplifică”, a conchis Ana Bogdan, psihoterapeut cognitiv-comportamental.

„Încurajăm elevii să își manifeste nemulțumirea într-un mod pașnic și echilibrat”

Consiliul Național al Elevilor susține că aceste schimbări din educație nu descurajează excelența elevilor olimpici, ci limitează parcursul celor care obțin rezultate bune. 

În plus, elevii consideră că, urmare schimbărilor din învățământ, mulți tineri vor acorda prioritate muncii în detrimentul educației, pentru a-și asigura necesarul zilnic și reduc sprijinul destinat celor din medii vulnerabile.

„Aceste demersuri pun o barieră considerabilă între educație și beneficiarii principali ai acesteia, creând un dezechilibru educațional și social. De asemenea, susținem dreptatea și echitatea în educație și încurajăm elevii să își manifeste nemulțumirea într-un mod pașnic și echilibrat, precum proteste nonviolente. Astfel, dorim să reflectăm dorința elevilor de a se implica activ în apărarea propriilor drepturi și de a transmite un semnal ferm că educația trebuie tratată ca un drept fundamental, nu ca un privilegiu.”

Aproximativ 22.000 de copii și adolescenți din România trăiesc cu un diagnostic de boală mintală

Alți copii se confruntă cu diferite dificultăți de dezvoltare, emoționale sau cognitive. Se estimează însă că un număr mult mai mare de persoane cu nevoi psiho-emoționale nu sunt diagnosticate și, în consecință, nu beneficiază de un tratament și de îngrijiri de sănătate mintală adecvate.

• Mai mult, 33% dintre adolescenţii cu vârste între 11 şi 15 ani se simt trişti de mai multe ori pe săptămână, faţă de o medie de 13% în cele 45 de ţări incluse într-un studiu al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.
• De asemenea, un studiu din 2020 a arătat că aproape jumătate dintre tineri au avut gânduri de sinucidere cel puţin o dată, 27,1% erau trişti tot timpul şi nu puteau scăpa de tristeţe, iar 21,5% s-au simţit depresivi uneori în ultimele şase luni.
• Specialiștii atenționează că, în zece minute, un copil poate să își piardă încrederea în sine și în ceilalți, iar consecințele pe termen lung asupra dezvoltării emoționale și integrării sociale să fie extrem de grave
• Ultimele date de la Ministerul Educației indicau 18.783 de cazuri de violență în rândul elevilor, în anul școlar 2014-2015. Potrivit unor date prezentate de Salvați Copiii, trei din zece copii sunt excluși din grupul de colegi și tot atâția sunt amenințați cu bătaia sau lovirea, în timp ce unu din patru elevi a fost umilit în fața colegilor.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• România, în CRIZĂ de consilieri școlari. Sănătatea psihologică în școli rămâne un „cartof fierbinte” / Daniel David: „N-au fost posturile ocupate”
• Măsurile de austeritate au urcat EDUCAȚIA pe Titanicul care se scufundă. „Sistemul este bolnav, cu o grămadă de viruși”