Măsurile de austeritate au urcat EDUCAȚIA pe Titanicul care se scufundă. „Sistemul este bolnav, cu o grămadă de viruși”

Economia învinge educația? Cam acesta ar fi motto-ul scurt al acestor vremuri, în care școala românească pare că a fost urcată pe „Titanicul” care se scufundă sub ochii guvernanților. Ovidiu Pânișoară, directorul Departamentului de Formare a Profesorilor de la Universitatea din București, a făcut, într-un interviu pentru Gândul, o radiografie a sistemului de învățământ din România, în contextul anunțatelor proteste ale cadrelor didactice chiar în ziua începerii noului an școlar și sub amenințarea unei posibile greve generale.

Ce se va întâmpla cu școala românească pe timp de austeritate? Mai rentează să fii profesor în România anului 2025? Rațiunea economică învinge emoția pedagogică? Ne permitem ca, în lumina unor măsuri de reduceri bugetare, să punem sub semnul întrebării principii pedagogice? Sunt doar câteva dintre întrebările acestei perioade, când austeritatea pare să bată cu brio educația, un domeniu și așa subfinanțat în România, în toți acești ani.

ALEGERI BUCUREȘTI 2025 Ziua în care Nicușor Dan se desparte de cartela de la Primăria București. În primele luni la Cotroceni, a purtat-o ca pe un talisman

17:32

SOCIAL Primul castor sălbatic văzut în Norfolk după 400 de ani: „Nimeni nu știe de unde a apărut”

17:24

„Neînceperea anului școlar va aduce o perturbare la nivelul societății”

Ovidiu Pânișoară susține că o amânare a începerii anul școlar va avea un impact negativ asupra copiilor și asupra părinților, însă mărturisește că, spre deosebire de alte domenii în care repercusiunile unor decizii sunt imediate, în cazul educației, „roadele” culese se vor vedea după câțiva ani.

„Din păcate, ca instrument de presiune socială, impactul va fi mai puțin asupra decidenților. Evident că, dacă ar fi fost o reacție în fața unor examene de finalizare, de încheiere a anului școlar, probabil că impactul ar fi fost mult mai mare. Să ne aducem aminte de greva de acum câțiva ani. Neînceperea anului școlar va aduce o perturbare la nivelul societății, dar nu știu dacă va fi atât de puternică la nivelul guvernanților, pentru că educația este un proces a căror rezultate se văd pe termen lung.

Cele câteva zile sau săptămâni care se vor pierde la începutul anului vor avea un impact în dezvoltarea copiilor, dar nu se va vedea imediat. Acest lucru se va vedea pe termen lung. În aceste condiții,  guvernanții vor putea să aibă o oarecare, să spunem așa, relaxare în negocierea cu profesorii, pentru că vor considera că zilele pierdute se pot recupera ulterior. 

Nu este ca la transporturi, acolo unde, dacă s-a oprit metroul, se simte în câteva minute, s-a blocat Bucureștiul. Nu este ca în medicină, un domeniu în care, dacă oamenii nu mai sunt tratați, aceste lucruri au consecințe imediate. Din păcate, în educație, vom culege roadele unui astfel de impas peste un număr destul de mare de ani. Și asta poate da o iluzie decidenților asupra faptului că nu prea contează dacă va începe anul școlar așa cum era stabilit sau puțin mai târziu”, a explicat specialistul.

„Ne permitem ca, în lumina unor măsuri de austeritate, să punem sub semnul întrebării principii pedagogice?”

Ovidiu Pânișoară apreciază că o parte dintre măsuri afectează profund educația, punctând că este vorba despre un impact pedagogic de necontestat, în care educația va fi din ce în ce mai mult aruncată pe seama studiului individual sau a meditațiilor.

„Întrebarea este dacă ne permitem luxul așa-zisei austerități și a măsurilor de austeritate, care au un impact direct asupra educației. Reacțiile profesorilor sunt firești, în măsura în care o parte dintre măsuri, să spunem așa, duc spre o problemă la nivelul comunității profesionale. Dar, o parte din măsuri afectează chiar educația, pentru că este vorba despre un impact pedagogic de necontestat. Atât timp cât tu ai un număr pe care îl crești de elevi la clasă, cu unu, cu doi elevi, orice creștere este în defavoarea pedagogică.

Adică, profesorul o să aibă mai puțin timp să se ocupe de fiecare elev în parte. Și atunci este clar că educația va fi din ce în ce mai mult aruncată pe seama studiului complet individual sau a meditațiilor. Întrebarea mea este următoarea: ne permitem ca, în lumina unor măsuri de austeritate, să punem sub semnul întrebării principii pedagogice? Asta este tot. Dacă ne permitem, atunci probabil că ne permitem și o grevă, cât o dura ea.

Ce vreau eu să spun este faptul că avem în față măsuri nepedagogice, care nu au o sustenabilitate pedagogică. Cea financiară nu o discut, pentru că nu sunt economist, dar pedagogic nu este, cu siguranță. Nu este în regulă să spui că un profesor poate să predea alte disciplină față de cea pentru care s-a pregătit. Nu poți să afirmi că este bine ca profesorul să alerge între mai multe școli, fără să mai aibă o identitate profesională. Pentru că, da, în aceste condiții, nu mai este nicio identitate profesională și socială legate de ideea: mă duc la școala mea, sunt mândru de școala mea”, a mai spus Ovidiu Pânișoară.

„Rațiunea economică nu o bate pe cea pedagogică”

Specialistul în educație mărturisește că toate țările din jur s-au salvat investind masiv în educație, ceea ce înseamnă că partea financiară alocată astăzi – în România, domeniul a fost mereu subfinanțat – va face diferența, pentru ca mâine să poți avea o populație mai educată, mai bine instruită, profesioniști mai buni.

Într-un cuvânt, o societate mai bună și performantă în câmpul muncii, într-o țară în care analfabetismul funcțional reprezintă deja un mare semnal de alarmă.

„După care, tot în contextul măsurilor nepedagogice vorbim despre creșterea numărului de elevi la clasă, vorbim despre comasarea școlilor. Toate aceste măsuri nu au cum să fie corect din punct de vedere pedagogic. Pot să înțeleg rațiunea economică, dar rațiunea economică nu o bate pe cea pedagogică. Pentru că, dacă mergem într-o zonă a absurdului cu privire la rațiunea economică, dacă este să mergem în absurd, atunci am putea renunța la școală de tot și probabil că s-ar face niște economii la buget.

De mâine, vom avea bani, dacă școala va fi desființată. Dar nu este o soluție. Adică, nu ne putem permite ca, în numele unor elemente financiare, să ne ducem foarte adânc la fibra profundă a educației. Toate aceste lucruri mai pun o piatră de moară la educație, care și așa se scufundă. Și după aceea care vor fi pretențiile? Cum vom putea spune că educația ne va putea scoate din marasmul social și economic în care ne aflăm? 

S-a observat că toate țările din jur s-au salvat prin educație. Adică, strângi cureaua astăzi și investești în educație, pentru ca mâine să ai populație mai educată, să ai populație mai bine instruită, profesioniști mai buni, societate mai bună. Păi, cum vom reuși asta, dacă noi facem exact opusul? Dacă tăiem de la educație ca să rămână în alte zone, unde nu neapărat există un câștig pe termen lung, ci există doar un câștig pe termen scurt, cu ce vom rămâne peste câțiva ani de zile?”, susține expertul educațional.

„Vorbim despre un sistem bolnav, în care există o grămadă de viruși”

Ovidiu Pânișoară a explicat, prin prisma expertizei sale de cadru didactic, dacă mai rentează să fii profesor în aceste vremuri, în care școala românească este la limita supraviețuirii, iar statutul profesorului pare să fie sfâșiat între orgolii, interese și iureșul financiar din România de astăzi.

„E o combinație toxică. Pe de o parte, cu siguranță școala românească nu este un sistem sănătos. Vorbim despre un sistem bolnav, în care există o grămadă de viruși, atât la nivel de decidenți, dar și la nivel de sistem, acolo unde există oameni care supraviețuiesc, fără să construiască mare lucru. Dar, când se întâmplă aceste lucruri? Când un sistem nu mai are anticorpi? Când avem de-a face cu un  sistem pe care l-ai ținut într-un mediu cu umezeală, l-ai lăsat într-o zonă plină de mucegai. Ce aștepți să se întâmple după aceea?

Sistemul are probleme, dar nu el în sine este greșit, ci faptul că a fost deturnat de pe drumul lui și ușor-ușor a fost lăsat să se degradeze. Dacă vă uitați cu mare atenție, din păcate, noi, ca societate, suntem la ora asta într-un fel de iureș. Avem această politică care a fost cultivată, ea nu vine din fibra profundă a poporului român, de a arăta cu degetul.

Acum nu este educația bună, la un moment dat nu erau medicii buni, apoi justiția nu este în regulă. Dar, în loc să ne uităm ce nu funcționează și să reparăm, noi avem tendința de a spune: dacă tot nu funcționează, asta e. Păi, da, dar ne putem permite să aruncăm un lucru care funcționează prost, dar încă funcționează, în loc să-l reparăm, să-l îmbunătățim?”, a mai spus specialistul în educație.

„Investiția în educație se va vedea peste un număr de ani”

Directorul Departamentului de Formare a Profesorilor de la Universitatea din București are un mesaj pentru președintele și pentru premierul țării. Expertul în educație le transmite, pe scurt, că oamenii politici sunt vremelnici în funcțiile pe care le ocupă, însă faptele lor rămân pentru totdeauna.

„Ar trebui să se uite la ceea ce s-a întâmplat când a murit președintele Ion Iliescu. Oamenii rămân pentru faptele pe care le au în spate, bune sau rele. Și chiar dacă anii trec, lumea va rămâne cu o amprentă – pozitivă sau negativă. Investiția în educație se va vedea peste un număr de ani, când, s-ar putea în acel moment să nu mai fie niciunul dintre ei în condiție de decident.

Dar cred că este extraordinar de important ca lumea să-și amintească de tine într-un sens pozitiv, să spună: uite, pentru că atunci s-au luat deciziile bune, acum suntem OK și nu invers. Să încerce să gândească lucrurile pe termen lung, pentru că societatea asta are nevoie de viziune.

Poate că trebuie să mai și cârpești anumite lucruri, dar să fie foarte atenți, să facă o balanță între ce este neapărat necesar să facă acum, pentru a trece de un moment dificil. Însă, să nu uite că nu toate lucrurile sunt negociabile în lumea asta și dacă renunțăm acum la unele dintre ele, nu mai pot fi recuperate niciodată”, a conchis Ovidiu Pânișoară.

Boicotarea începutului de an școlar

Educația nu a scăpat nici ea de tăierile de pe lista austerității. Anul școlar va începe cu școli comasate, mai mulți elevi în clase, scăderea tarifului la plata cu ora, dar și tăieri de burse, eliminarea unor drepturi pentru profesori și înghețarea salariilor în 2026.

Angajații din învățământ amenință cu boicotarea începutului de an școlar, proteste la porțile Palatului Victoria și Palatului Cotroceni și chiar grevă generală. Ministrul Educației spune că, fără măsurile de criză, începerea anului şcolar cu salarii şi burse devine imposibilă.

„Pe 8 septembrie va fi un mare miting de protest, exact în ziua în care se va deschide anul școlar. Deschiderea va avea loc în fața Guvernului României și în fața Palatului Cotroceni. Pentru că cei doi oameni care conduc România în momentul de față – pentru că Parlamentul nu arată altceva decât că este o structură subordonată acestui Executiv – vor trebui să răspundă.

Vor trebui să răspundă pentru modul în care unii și-au asumat răspunderea și alții au promulgat măsurile care sunt prinse pe legea 141. Trebuie să răspundă pentru măsurile luate împotriva învățământului românesc”, a punctat Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație ”Spiru Haret”.

Școala românească, mai săracă în anul austerității

Educația, un domeniu și așa subfinanțat, de ani buni, pierde 718 milioane de euro, după tăierile de fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență, potrivit memorandumului aprobat de Guvern în 14 august, care prezintă rezultatele unui preacord cu Comisia Europeană privind renegocierea PNRR.

Tăieri de fonduri sunt pentru investițiile în infrastructură universitară, campusuri profesionale, dar și pentru sprijinul școlilor cu risc de abandon școlar.

Din totalul de 3,5 miliarde de euro alocat inițial proiectelor din Educație, s-au tăiat 718 milioane de euro din 11 proiecte. Platforma de evaluare online a elevilor la examenele naționale, de 78 milioane de euro, și consorțiile școlare rurale nu se mai finanțează, potrivit Edupedu.ro.

Totodată, 507 unități școlare care aveau până acum personalitate juridică devin structuri arondate altor unități, în cadrul procesului de reorganizare a rețelei școlare declanșat de Ministerul Educației, în urma legii Bolojan. Ministerul Educației a precizat că este vorba despre 8,1% din totalul de unități cu personalitate juridică existente.

Sursă foto: Colaj Gândul

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• EDUCAȚIA primește încă o palmă de la Guvern! Cât pierde un domeniu, și așa subfinanțat, după tăierile de fonduri din PNRR 
• Școala românească are zilele numărate! Ziua a zecea de PROTESTE. Profesorii anunță „inaugurarea” anului școlar în fața Guvernului și la Cotroceni