VIRUSUL „păpușa rusească”, ascuns într-o ciupercă mortală, face infecțiile și mai greu de tratat. Avertismentul specialiștilor

Virusul „A. fumigatus Polymycovirus-1”, supranumit „păpușa rusească”, a fost identificat în interiorul ciupercii patogene Aspergillus fumigatus și îi crește rezistența, îngreunând tratamentul – mai ales la pacienții cu imunitate scăzută sau boli pulmonare.

Noul studiu arată că virusul, denumit A. fumigatus Polymycovirus-1 (AfuPmV-1M), conferă ciupercii avantaje cheie de supraviețuire și virulență. Aspergillus fumigatus se transmite prin inhalarea sporilor și poate provoca infecții pulmonare acute sau cronice, ori forme invazive care se răspândesc în afara plămânilor.

Deși majoritatea oamenilor inhalează zilnic spori fără să se îmbolnăvească, pacienții imunodeprimați și cei cu afecțiuni pulmonare rămân vulnerabili, explică Marina Campos Rocha, cercetătoare postdoctorală la Universitatea Ebraică din Ierusalim și autoarea principală a studiului, scrie Live Science.

EMISIUNI Gândul prezintă Best of Marius Tucă Show – vineri, 3 iulie, de la ora 18.00

12:35

FLASH NEWS Marcel Ciolacu dă lovitura. A fost ales în fruntea organismului care coordonează investițiile în Regiunea Sud-Est

12:32

„Păpușa rusească”, responsabilă de milioane de infecții pulmonare cronice

Potrivit datelor sintetizate de autori, această ciupercă este responsabilă anual de aproximativ 2,1 milioane de cazuri de aspergiloză invazivă și 1,8 milioane de infecții pulmonare cronice, dintr-un total de 6,55 milioane de infecții fungice invazive la nivel global. Rata de mortalitate pentru formele invazive variază între 30% și 80% la nivel mondial.

Echipa condusă de Rocha a folosit un model murin infectat cu A. fumigatus purtător al virusului AfuPmV-1M, într-un scenariu tip „păpușă rusească”: virus în ciupercă, ciuperca în organism. Tulpina folosită provenea din plămânul unui pacient decedat de aspergiloză.

Când șoarecii au primit medicamente antivirale, rata de supraviețuire a crescut, încărcătura fungică pulmonară a scăzut, iar nivelul viral a fost mai mic decât la animalele netratate. Cu alte cuvinte, doar prin vizarea virusului, severitatea infecției fungice s-a redus.

Rezultatele contrazic un studiu din 2020 care sugera efectul invers – că eliminarea virusului ar agrava infecția. Rocha explică diferențele prin metodele distincte folosite pentru obținerea tulpinilor fără virus. Independent de studiu, Norman van Rhijn, cercetător la Manchester Fungal Infection Group, consideră descoperirea „complet nouă” și „un pas important pentru înțelegerea capacității de virulență a acestei ciuperci, cu potențial de a extinde concluziile și la alți patogeni umani”.

Analizele au indicat că, sub tratament antiviral, ciupercile s-au reprodus mai puțin eficient și au produs mai puțină melanină – pigment asociat cu creșterea virulenței și a rezistenței la medii ostile.

Modul de răspândire al ciupercii

Virusul nu poate infecta direct șoareci sau oameni, întrucât îi lipsește receptorul necesar pentru a se lega de celulele lor, arată autoarea. Mai mult, specificitatea sa este restrânsă: „În acest caz, poate infecta doar Aspergillus fumigatus. Nu poate infecta alte ciuperci”, a precizat Rocha.

Mecanistic, oamenii de știință suspectează că AfuPmV-1M ajută ciuperca să supraviețuiască prin controlul unor procese de procesare a ARN-ului, amplificând răspunsul la stres și producția de proteine. În experimente, celulele imune umane au avut dificultăți mai mari să distrugă tulpinile infectate cu virus decât pe cele neinfectate.

Dacă antiviralele testate la șoareci se dovedesc eficiente și la oameni, viitoarele terapii ar putea folosi aceste medicamente pentru a „slăbi” ciuperca, astfel încât sistemul imunitar sau antifungicele clasice să o poată elimina.

Rocha crede că și alți patogeni fungici umani ar putea adăposti viruși asemănători, care le sporesc rezistența, iar echipa investighează în continuare mecanismele implicate.

„Articolul nostru reprezintă doar primul pas al acestei investigații. Scopul nostru mai amplu este să oferim o explicație detaliată, la nivel molecular, despre cum se desfășoară acest proces”, a spus cercetătoarea.