Indiferent cine câștigă alegerile din Republica Moldova, democrația a fost învinsă de multă vreme

În 2013, Ucraina se pregătea să semneze, pe 28-29 noiembrie, la summitul parteneriatului estic de la Vilnius, acordul de asociere la UE. Primul pas în lungul proces al aderării vecinilor noștri la Uniunea Europeană. Anterior acestui pas, Ucraina, aflată într-o situație economică dezastruoasă, a cerut Uniunii Europene un ajutor consistent: 20 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi cu dobânzi mici și ajutoare directe. Dinspre Est, Rusia presa puternic: dublase prețul gazelor furnizate Ucrainei, chiar în pragul iernii, și majorase taxele vamale pentru produsele importate din Ucraina.

Uniunea Europeană a refuzat cererea de ajutor urgent și masiv venită de la Ucraina și a venit cu o contrapropunere: 610 milioane de euro și obligativitatea Kievului de a adopta un pachet important de legi și reglementări, precum și o campanie anticorupție după modelul DNA-ului românesc.

UMOR USR, ironie la adresa PSD după ce Guvernul Mureșan a picat la vot: „Miniștrii își continuă treaba în Guvernul Bolojan. Mulțumim!” Ce favoare le-a facut PSD celor din USR când l-au părăsit pe Bolojan

18:22

ULTIMA ORĂ Nicușor Dan anunță că luni va desemna un nou premier, după eșecul Siegfried Mureșan

18:22

Președintele ucrainean Victor Ianukovici trimisese în Rada ucraineană pachetul de legi care răspundea cerințelor UE, iar majoritatea parlamentară era dispusă să-l voteze. Pe 21 noiembrie, însă, negocierile Ucraina-UE pe marginea ajutorului solicitat de către ucraineni au eșuat definitiv, iar Ucraina s-a retras din orice demers de aderare la UE.

În fața unei ierni pe care fără bani veniți din exterior nu credeau că pot să o traverseze, conducătorii de atunci ai Ucrainei au optat pentru ajutorul imediat oferit de Rusia, în schimbul renunțării la visul integrării în UE: 15 miliarde de euro și prețuri preferențiale pentru gaze.

În decembrie 2013, după ce refuzase să semneze tratatul cu UE la Vilnius, pe 28-29 noiembrie, Ucraina a semnat un acord cu Rusia, iar Rusia a transferat imediat vecinilor noștri eurobonduri în valoare de 3 miliarde de euro.

Pe 21 noiembrie, însă, începuse Euromaidanul, care a durat până pe 22 februarie 2014. Între 18 și 22 februarie, pe Euromaidan au izbucnit violențe, mai mulți oameni fiind împușcați de lunetiști nici astăzi identificați.

Pe 22 februarie, mișcările de protest din centrul Kievului se încheie cu o lovitură de stat dată de Parlamentul Ucrainei, care, în mod ilegal și neconstituțional, îl demite pe Victor Ianukovici, o eliberează din închisoare pe Iulia Timoșenko (condamnată pentru abuz de putere în anul 2011) și stabilește alegeri prezidențiale pentru mai 2014.

Niciuna dintre aceste acțiuni nu putea fi făcută de către Parlamentul Ucrainei, dar Occidentul a închis ochii la această lovitură de stat. După 10 ani avea să procedeze identic în cazul loviturii de stat constituționale din România.

Profitând de ceea ce se întâmpla în Ucraina, Rusia a invadat Crimeea și a sprijinit fățiș mișcările separatiste din zona Donbasului. În ciuda faptului că noul președinte ucrainean, Petru Poroșenko, a semnat în 2014 acordul de asociere cu UE care nu mai fusese semnat în 2013, Ucraina a rămas o țară instabilă politic, măcinată de corupție.

În 2022 Rusia a invadat Ucraina, începând un război care durează și astăzi, după cum bine știți.

La sfârșitul acestei săptămâni, prin alegerile parlamentare de pe 28 septembrie, Republica Moldova încheie doi ani electorali marcați de teroare, minciuni, acțiuni de intimidare fără precedent.

În ultimii 3 ani, în Republica Moldova au fost interzise/închise 11 posturi de televiziune și zeci de site-uri, dintre care multe ale unor entități media. Interzicerea televiziunilor s-a făcut la solicitarea, iar interzicerea site-urilor direct prin ordin al directorului Serviciului de Informații și Securitate al RM, Alexandru Musteața.

Republica Moldova a depus pe 3 martie 2022 cererea oficială de aderare la Uniunea Europeană. Pe 23 iunie 2022, Consiliul European a acordat Republicii Moldova statutul de candidat la aderarea în UE, iar pe 14 decembrie 2023 același Consiliu European a aprobat deschiderea negocierilor pentru aderarea RM la UE. Drumul european al Republicii pare stabilit, doar că este puternic amenințat de către Rusia dictatorului Putin.

Cel puțin așa ni se spune de la Chișinău și de la București, într-un cor al unanimității pe care nu-l știrbește nicio știre contrară. Mai rar asemenea consens comunicațional.

Consens, însă, ușor de obținut atunci când democrația și vocile opoziției au fost amuțite.

În nicio țară a Uniunii Europene actuale nu pot și nici n-au fost interzise televiziuni și publicații online la ordinul unui serviciu secret. În Moldova, da.

În Moldova nu există oameni nemulțumiți de guvernarea partidului Maiei Sandu, cum nu există nici oameni care ar dori să protesteze împotriva măsurilor economice ale guvernelor Maiei Sandu. Dacă cineva vrea să iasă în stradă este neapărat plătit de oamenii Moscovei sau de Moscova direct. Maia Sandu nu are opoziție, PAS (Partidul Acțiune și Solidaritate) nu are opozanți.

Oricine are altă părere decât președinta RM și decât partidul de guvernământ este un conspirator plătit de către oamenii Moscovei sau direct de Moscova pentru a destabiliza Moldova și pentru a-i opri parcursul european. Deocamdată nu au apărut depozitele de arme ale celor care se pregătesc să dea o lovitură de stat în Moldova, dar mai este timp ca SIS să le găsească și să le prezinte presei libere până pe 28 septembrie.

În ultimii doi ani, în Republica Moldova au fost interzise nu doar televiziuni și publicații online, ci și partide și candidați pentru că erau plătiți și manipulați de către oamenii Moscovei sau de Moscova direct.

În ciuda acestor lucruri, pericolul nu a trecut, iar oamenii Moscovei și Moscova uneltesc în continuare. Norocul Moldovei că există presă liberă la Chișinău. Presă liberă care livrează anchete zdrobitoare.

Presa liberă care livrează anchete zdrobitoare folosește, deseori, informații confidențiale de la Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova. După apariția anchetelor zdrobitoare, Serviciul de Informații și Securitate (SIS) întocmește rapoarte oficiale în care redă pur și simplu rezultatele anchetelor, prezentându-le drept informații secrete, absolut reale și irefutabile.

Atunci când presa liberă din Republică nu face față, primește ajutor de la presa liberă din Ucraina (unde, de asemeni, au fost interzise numeroase posturi tv și publicații online). Presa liberă din Ucraina publică informații primite pe surse de la serviciile secrete ucrainene, informații care apoi sunt preluate de către oficiali din Republica Moldova. Așa au ajuns premierul, președinta, miniștri și foști miniștri din Moldova să afirme că Rusia cheltuie 300 de milioane de euro pentru ca PAS să piardă alegerile de pe 28 septembrie. Informația a apărut inițial în presa liberă din Ucraina, acum este adevăr absolut.

Indiferent cine va câștiga alegerile parlamentare din Republica Moldova, democrația a pierdut deja, de multă vreme, și mai multe bătălii și, în cele din urmă, războiul. Pro-rușii, anti-occidentalii nu au democrația în ADN, asta știm. Așa-zișii proeuropeni și prooccidentali din Moldova nu mai au democrația în ADN. Dacă au avut-o vreodată, și-au extirpat-o pe parcurs, în ultimii ani, pentru a se putea menține la putere.

Un guvern și un președinte care guvernează prin stări de urgență și ordine ale serviciilor secrete, chiar dacă țara lor nu se află în război, sunt orice, numai democrate nu.

Veți spune că Uniunea Europeană nu va lăsa o țară candidată la aderare să alunece pe calea autocrației. Eu cred că ultima manifestare cu adevărat democratică a unui popor din Uniunea Europeană a avut loc pe 23 iunie 2016, în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, și s-a numit Brexit.

O greșeală manifestată prin vot popular, pe care armata de zeci de mii de birocrați ai UE nu mai are de gând să o repete.

Așa că cetățenii Republicii Moldova au o singură șansă duminică: să voteze cu cine „trebuie”. Democrația din Moldova, pe de altă parte, pare complet lipsită de noroc.

AUTORUL RECOMANDĂ:

• 16,7 miliarde de MOTIVE să ne întrebăm dacă suntem proști sau doar ne place
• Exportăm în Moldova ce n-avem: energie și democrație