După majorarea TVA de către Bolojan, România a înregistrat cel mai prost trimestru financiar de la pandemia de COVID-19 încoace. Declinul continuă

România trece prin cel mai slab trimestru de la pandemia de coronavirus din 2020 încoace după ce Guvernul Bolojan a majorat TVA, rezultând scumpiri în lanț, facturi și rate mai mari. După câțiva ani de creștere timidă, nu doar că și-au pierdut încrederea, dar românii au devenit tot mai pesimiști în privința viitorului economic al țării.

Declinul va continua, spun specialiștii.  Indicele de încredere în economie (Economic Sentiment Indicator) a scăzut cu încă 0,2 puncte în septembrie, la 94,2 puncte, și cade la un nou minim după anul de pandemie 2020, fiind pentru a cincea lună la rând când se află în zona de contracție, potrivit analizei  Profit.ro.

ULTIMA ORĂ Socrul lui Călin Georgescu a sosit la DIICOT pentru audieri. Acesta figurează pe traseul financiar al „afacerii” pentru care fostul candidat la președinție a fost arestat

08:42

ECONOMIE Care este a doua cea mai prosperă regiune din România, după București-Ilfov. Veniturile gospodăriilor depășesc media națională de 9.525 de lei

08:41

O valoare de peste 100 de puncte indică, în general, că economia este în creștere, iar dacă este sub acest prag, înseamnă că are loc o contracție.

„Acest lucru ar sugera în mod normal o contracție secvențială în trimestrul al treilea, deși datele concrete de înaltă frecvență s-au îmbunătățit în general la începutul trimestrului 3 din 2025. Am observat că ESI a fost în contradicție cu datele PIB din trimestrul 2 din 2025.Ar putea fi o reacție exagerată la evenimentele politice și fiscale observate în ultimele două trimestre”, a declarat Ciprian Dascălu, economist șef la BCR.

Creșterea economică a încetinit de la 1,5% pe an în T3 2024 la 0,3% în primele două trimestre din acest an, iar mulți analiști văd un avans de până în 1% a PIB în acest an. Unii analiști nu exclud o posibilă recesiune. Economia a crescut firav anul trecut, cu doar 0,8%. Deficitul bugetar a atins un nivel record –  9,3% din PIB.

„Așteptările privind prețurile de vânzare au scăzut în general, în special în industria prelucrătoare, deoarece șocul inflaționist pe partea ofertei a trecut. Așteptările consumatorilor privind prețurile pentru următoarele douăsprezece luni au scăzut semnificativ în septembrie”, a mai spus  Dascălu.M

„Piața muncii s-a răcit în ultimele două trimestre, deși producătorii și comercianții cu amănuntul au raportat intenții de angajare mai bune în septembrie, în timp ce managerii din sectoarele serviciilor și construcțiilor au înregistrat perspective mai slabe de angajare. Temerile privind șomajul în următoarele douăsprezece luni în rândul consumatorilor au fost evaluate la cel mai înalt nivel din decembrie 2020”, notează economistul BCR.

Sursa Foto: Shutterstock

Autorul recomandă: Ilie Bolojan: Nu avem în vedere alte majorări de taxe anul viitor, problema noastră este să ne reducem cheltuielile