Noile criterii pentru gradul de handicap. Pentru ce categorii de pacienți se schimbă regulile și condițiile

Un nou ordin ministerial schimbă semnificativ criteriile de încadrare în grad de handicap în România. Potrivit noilor reglementări, simpla existență a unui diagnostic medical nu mai este suficientă pentru obținerea certificatului. Este nevoie acum de evaluări complexe care să demonstreze gradul real de afectare funcțională.

În același timp, pentru bolile grave și ireversibile, legea permite ca certificatul de handicap să devină permanent încă de la prima evaluare. Documentul stabilește criterii clare, bazate pe deficiența funcțională, și prevede situațiile în care termenul de valabilitate poate fi acordat pe viață.

Noile criterii

Noul act normativ privind criteriile medico-psihosociale pe baza cărora se stabilește gradul de handicap marchează o schimbare majoră: evaluarea nu se mai face exclusiv după diagnostic, ci după capacitatea reală de funcționare a persoanei.

ULTIMA ORĂ Călin Georgescu acuză Realitatea TV că l-a cenzurat când nu i-a preluat apelul către parlamentari de a nu vota guvernul Veștea. Ce a răspuns Anca Alexandrescu

21:43

ENERGIE Din cauza caniculei, România are cea mai scumpă energie electrică din Europa

21:40

Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități a elaborat acest document pentru a alinia legislația românească la standardele internaționale și la Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, ratificată de România.

Afecțiuni care nu mai asigură automat certificatul de handicap

• Vicii de refracție și probleme oculare tratabile.
  Persoanele cu miopie, hipermetropie sau astigmatism nu mai primesc automat certificat dacă acuitatea vizuală cu ochelari sau lentile este bună, iar câmpul vizual este normal. De asemenea, în cazul cataractei, evaluarea se face doar după operație, dacă rămâne o afectare vizuală semnificativă.
• Tulburări vestibulare periferice.

Având de obicei caracter temporar, aceste afecțiuni nu mai justifică un certificat permanent. Se evaluează individual, în funcție de durata și severitatea simptomelor.

Bolile care nu mai permit obținerea certificatului de handicap

• Epilepsie controlată medicamentos
  Persoanele care au mai puțin de o criză generalizată pe lună sau mai puțin de o criză parțială pe săptămână pot primi cel mult grad ușor. Gradele superioare se acordă doar dacă există crize frecvente și rezistență la tratament.
• Diabet zaharat fără complicații
  Diabetul de tip 1 sau 2 nu mai oferă automat dreptul la certificat. Este necesară dovada unui control metabolic deficitar pe termen lung (HbA1c >8%) sau prezența unor complicații severe la minimum două organe.
• Afecțiuni respiratorii ușoare sau moderate
  Astmul și alte boli respiratorii cu VEMS între 50-59% și saturație de oxigen între 85-90% se încadrează doar în grad mediu. Gradele superioare necesită dovezi de afectare severă a funcției pulmonare.

Când se acordă certificatul permanent

Documentul prevede condiții stricte pentru cazurile în care certificatul poate fi permanent:

Pentru funcțiile mentale:

• Dizabilitate intelectuală severă sau profundă (QI sub 40) – permanent de la prima evaluare;
• Tulburare de spectru autist cu deficiență gravă în cel puțin două domenii, inclusiv socializare – permanent de la prima evaluare;
• Demență cu scor MMSE ≤ 9 puncte – permanent după a doua evaluare;
• Psihoze majore cu deteriorare progresivă – permanent după două evaluări.
• Pentru funcțiile senzoriale:
• Cecitate totală sau parțială (vedere sub 1/25 la ambii ochi);
• Surdomutitate congenitală ori surditate cu pierdere auditivă peste 90 dB;
• Surdo-cecitate – toate, permanente de la prima evaluare.
• Pentru funcțiile motorii:
• Amputații de membre – permanent de la prima evaluare;
• Paraplegie sau tetraplegie – permanent după 2 ani de la diagnostic;
• Sechele post-AVC cu deficit motor grav – permanent după 2 ani de la accident.
• Cum se face evaluarea
• Procesul de evaluare devine mai riguros și se bazează pe:
• teste funcționale obiective, nu doar pe documente medicale;
• istoricul medical complet, care arată evoluția afecțiunii;
• răspunsul la tratament – în unele cazuri, trebuie demonstrată rezistența la terapie timp de 6-12 luni;
• impactul asupra autonomiei personale, evaluându-se capacitatea de autoîngrijire;
• scale de măsurare standardizate precum MMSE (pentru funcții cognitive), EDSS (pentru scleroză multiplă) sau NYHA (pentru insuficiență cardiacă).
• Reevaluări și perioadă de tranziție
• Pentru persoanele care dețin deja certificate de handicap:
• Documentele existente rămân valabile până la data expirării;
• La reevaluare, se vor aplica noile criterii;
• Pentru afecțiuni cu posibilitate de ameliorare – termenul standard este de 24 de luni;
• Pentru bolile reversibile sau care necesită monitorizare – termenul este de 12 luni.

Obligațiile beneficiarilor

Persoanele încadrate într-un grad de handicap trebuie să urmeze Programul individual de reabilitare și integrare socială.
Neîndeplinirea acestor obligații poate duce la reevaluarea situației și pierderea unor drepturi.

Recomandarea autorului: Impact pentru milioane de români: ce se întâmplă cu PENSIILE și alocațiile pe luna noiembrie