Din cauza secetei, deficitul de apă a atins proporții catastrofale, atât de grave încât președintele Iranului, Masud Pezeshkian, a avertizat despre o posibilă evacuare a capitalei.
Sursa principală de apă potabilă pentru capitală — barajul Amir-Kabir — „conține doar 14 milioane de metri cubi de apă, ceea ce reprezintă 8% din capacitatea sa”, a declarat responsabilul cu alimentarea cu apă a Teheranului, Behzad Parsa.
La acest nivel, orașul se poate asigura cu apă doar „pentru numai două săptămâni”, a avertizat el. Între timp, Iranul investește în înarmare și în programul nuclear. Guvernul israelian condus de premierul Benjamin Netanyahu acuză regimul de la Teheran că investește în îmbogățirea uraniului pentru a produce arme atomice.
Vara trecută, Israelul și Iranul s-au bombardat reciproc în „Războiul de 12 Zile”, încheiat cu bombardarea aviatică americană a trei situri nucleare iraniene la ordinul președintelui SUA, Donald Trump, care a îndemnat ambele țări să înceteze imediat ostilitățile.
În Teheran trăiesc peste 10 milioane de oameni. Aceștia consumă zilnic aproximativ trei milioane de metri cubi de apă. Ca măsură de economisire, se raportează că în ultimele zile în mai multe cartiere din Teheran alimentarea cu apă este temporar oprită; întreruperi au avut loc și pe durata verii.
„Dacă până la sfârșitul lunii noiembrie nu va ploua în Teheran, va trebui să introducem raționalizarea apei. Iar dacă nu vor fi ploi [nici după aceea], vom fi nevoiți să evacuăm Teheranul”, a avertizat președintele iranian Pezeshkian pe 7 noiembrie.
Centrul pentru Studiul Orientului Mijlociu și Ordinii Globale (CMEG), în ultimul său raport analitic Iran and Regional (In-)Stability & Security Briefing (IRIS), concluzionează că criza resurselor de apă din Iran afectează nu doar barajele, ci și „zonele umede în degradare și acviferele subterane epuizate ale țării”.
În plus, nu există semne că „conducerea iraniană intenționează să-și schimbe cursul” și să investească în infrastructură, astfel că situația, potrivit experților, „va continua să se înrăutățească”.
Raportul subliniază că anterior „criza ecologică a fost adesea cauza protestelor politice împotriva regimului și autorităților sale”. Prin urmare, situația apei ar putea avea și consecințe politice.
Sursa Foto: Envato/ Mediafax Foto
Autorul recomandă: IRANUL exclude reluarea negocierilor cu statele europene, în urma reinstaurării sancțiunilor ONU împotriva programului său nuclear