Președinții Curților de Apel din țară fac SCUT în jurul Liei Savonea: „Discreditarea continuă şi agresivă par a fi noile «valori»” Reproșuri la adresa Guvernului Bolojan: „Subjugarea puterii judecătoreşti”

Președinții Curților de Apel din țară au dat publicității, luni, un comunicat de presă în care o apără pe șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, după valul de eliberări ale infractorilor celebri. Aceștia afirmă că „lovirea vârfului piramidei judiciare echivalează cu vulnerabilizarea întregului sistem” și că „reformarea unor hotărâri definitive prin intermediul unor căi extraordinare de atac reprezintă prevalența adevărului.”

„Creionează arhitectura unui dezechilibru statal fundamental”

Reamintim că Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea, a acuzat o campanie “fără precedent” de “denigrare a Instanței supreme și a judecătorilor” și de “destabilizare a ordinii de drept în care sunt implicați oameni politici, grupurile de presiune și formatori de opinie” și cere autorităților statului să își “îndeplinească atribuțiile și rolul în prevenirea și combaterea dezinformării și atacurilor hibride la adresa puterii judecătorești.”

IMOBILIARE New Yorkul îngheață chiriile. Primarul Zohran Mamdani declară o „victorie istorică“ în fața proprietarilor din Manhattan

15:37

REACȚIE Andrei Caramitru se dezlănțuie la adresa unuia dintre susținătorii lui Siegfried Mureșan. Atacuri și jigniri, în cascadă

15:28

„Discreditarea publică a preşedintelui instanţei supreme, prin manipulare şi dezinformare, creionează arhitectura unui dezechilibru statal fundamental, o îndepărtare periculoasă de la democraţie prin afirmarea arbitrariului ca politică a statului”, afirmă președinții curților de apel.

Acuzații grave aduse Guvernului: „Arată nevoia acestora de subjugare a puterii judecătoreşti”

„Lipsa capacităţii şi a disponibilităţii funcţionale pentru dialog a exponenţilor puterii executive în vederea înţelegerii mecanismelor juridice în baza cărora îşi desfăşoară activitatea instanţa supremă, arată nevoia acestora de subjugare a puterii judecătoreşti, pilon fundamental al statului de drept şi de confiscare a statului.

Necunoaşterea sau ignorarea crasă şi nescuzabilă a Constituţiei şi legilor statului, a principiilor organizării şi funcţionării statului de drept şi aplicarea dictonului Statul sunt eu, discreditarea continuă şi agresivă a instanţei supreme şi a preşedintelui acesteia par a fi noile «valori» după care se ghidează structura statală a ţării.”

„Manipularea societății împotriva justiției subminează statul de drept”

• Președinții curților de apel din România își exprimă public sprijinul față de Înalta Curte de Casație și Justiție și față de președintele acesteia, doamna judecător Lia Savonea, în contextul atacurilor și presiunilor, fără precedent, exercitate în spațiul public. 

Justiția română este un sistem unitar. Autoritatea instanței supreme garantează echilibrul întregului edificiu jurisdicțional. Atunci când Înalta Curte este supusă discreditării, ridiculizării sau presiunilor publice, efectul se propagă inevitabil către toate instanțele din țară și afectează încrederea în toți judecătorii.

Cum potrivit art. 126 din Constituţia României, justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege, considerăm că ceea ce se întâmplă în aceste zile cu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu este doar o atingere adusă conducerii instanței supreme, ci o slăbire a justiției în ansamblu.

Lovirea vârfului piramidei judiciare echivalează cu vulnerabilizarea întregului sistem — de la curțile de apel, la tribunale și judecătorii — și cu afectarea încrederii societății în capacitatea judecătorilor de a-și îndeplini rolul constituțional. Discreditarea publică a preşedintelui instanţei supreme, prin manipulare şi dezinformare, creionează arhitectura unui dezechilibru statal fundamental, o îndepărtare periculoasă de la democraţie prin afirmarea arbitrariului ca politică a statului.

• Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie trebuie sprijinită, pentru că apărarea sa înseamnă apărarea drepturilor şi libertăţilor fiecărui cetăţean, înseamnă menţinerea statului în matca democraţiei.

Procedurile judiciare nu sunt abuzuri aşa încât reformarea unor hotărâri definitive prin intermediul unor căi extraordinare de atac nu reprezintă altceva decât afirmarea principiilor fundamentale ale dreptului, respectiv prevalenţa adevărului şi a dreptăţii. Subliniem că în nicio democraţie, o putere în stat nu cere socoteală altei puteri în stat, în stradă, prin manipulare şi conduite subversive mimând empatia pentru categorii defavorizate şi proiectând asupra corpului magistraţilor eticheta de duşmani ai poporului, declanşând astfel o luptă de clasă imaginară.

Statul prin exponenţii săi politici are obligaţia să crească nivelul de trai al populaţiei, să protejeze, să unească, să regleze prin mecanisme legitime şi coerente, nu să dezbine şi să polarizeze împărţind societatea în buni şi răi, corupţi şi oneşti.

Lipsa capacităţii şi a disponibilităţii funcţionale pentru dialog a exponenţilor puterii executive în vederea înţelegerii mecanismelor juridice în baza cărora îşi desfăşoară activitatea instanţa supremă, arată nevoia acestora de subjugare a puterii judecătoreşti, pilon fundamental al statului de drept şi de confiscare a statului. Necunoaşterea sau ignorarea crasă şi nescuzabilă a Constituţiei şi legilor statului, a principiilor organizării şi funcţionării statului de drept şi aplicarea dictonului Statul sunt eu, discreditarea continuă şi agresivă a instanţei supreme şi a preşedintelui acesteia par a fi noile „valori” după care se ghidează structura statală a ţării.

În aceste momente, reafirmăm unitatea corpului judiciar și responsabilitatea comună de a apăra independența justiției şi statul de drept, demnitatea funcției de judecător și încrederea cetățenilor în instituțiile fundamentale ale statului. Facem apel la respectarea statutului constituțional al puterii judecătorești și la protejarea autorității instanței supreme, ca garanție a unui stat de drept funcțional.

Ne alăturăm, în mod solidar, poziției Înaltei Curți de Casație și Justiție, lansăm un apel la raţiune rămânând loiali următoarelor valori care stau la temelia statului de drept:

• independența judecătorilor nu poate fi negociată sau condiționată de reacții publice;
• demnitatea conducerii instanței supreme este parte integrantă a prestigiului justiției;
• nicio formă de presiune sau intimidare publică nu poate influența actul de judecată.

În acest context, afirmăm răspicat că justiţia nu se negociază şi nu cedează niciunei forme de presiune, justiţia nu cere şi nu acceptă privilegii, ci respectarea locului şi rolului său într-o societate democratică, pretinzând celorlalte puteri în stat respectarea standardelor de colaborarea loială interinstituţională şi de manifestare în acord cu statutul şi prerogativele de puteri în stat.

Justiţia se înfăptuieşte prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ori nevoia constantă şi viscerală, coordonată minuţios, de denigrare a acestei instituţii, exprimă nevoia de totalitarism şi arbitrar a celor ce o promovează, protecţia dreptului cetăţeanului de rând, atât de clamat în discursul public, fiind doar mijlocul insidios prin care se realizează dezinformarea şi captarea.

Judecător Oana Maria Petraşcu, preşedinta Curţii de Apel Alba Iulia
Judecător Ionela-Diana Pătraşc-Bălan, preşedinta Curţii de Apel Bacău
Judecător Daniela Niculeasa, preşedinta Curţii de Apel Braşov
Judecător Liana Nicoleta Arsenie, preşedinta Curţii de Apel Bucureşti
Judecător Dana Cristina Gîrbovan, preşedinta Curţii de Apel Cluj
Judecător Alina-Gabriela Jurubiţă, preşedinta Curţii de Apel Constanţa
Judecător Manuela Cristina Berceanu, preşedinta Curţii de Apel Craiova
Judecător Doru Benescu, preşedintele Curţii de Apel Galaţi
Judecător Diana-Mihaela Cheptene-Micu, preşedinta Curţii de Apel Iaşi
Judecător Florica Roman, preşedinta Curţii de Apel Oradea
Judecător Emilia Raluca Trandafir, preşedinta Curţii de Apel Piteşti
Judecător Paul Mihail Frăţilescu, preşedintele Curţii de Apel Ploieşti
Judecător Titiana Ilieş, preşedinta Curţii de Apel Suceava
Judecător Maria Cristina Dica, preşedinta Curţii de Apel Timişoara
Judecător Ioana Delia Lucaci, preşedinta Curţii de Apel Târgu Mureş
Judecător Petre Valentin Bădița, preşedintele Curţii Militare de Apel”

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• Judecătorii reclamă lipsa timpului şi „supraîncărcarea.” Apel urgent către CSM în plină criză de personal: „Poate duce la soluţii eronate”