Economistul Cristian Socol sună alarma: România are cea mai mare cădere de putere de cumpărare din ultimii 25 de ani

Economistul Cristian Socol, profesor universitar al Academiei de Studii Economice (ASE), trage un semnal de alarmă într-o analiză publicată în exclusivitate de Mediafax cu privire la criza bugetară a României care s-a transformat într-un adevărat dezastru economic. Inflația persistentă, măsurile fiscale și cele de austeritate luate de Guvernul Bolojan au făcut ca țara să aibă cea mai mare cădere de putere de cumpărare din ultimii 25 de ani, atrage atenția economistul.  

Specialistul a analizat evoluția puterii de cumpărare a românilor în ultimii 20 de ani, care a fost marcată de mai multe cicluri economice. Cele mai recene date publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată o reducere a puterii de cumpărare a câștigului salarial mediu net de 5,3% în luna septembrie 2025 față de aceeași lună din 2024. Ultima lună de creștere a puterii de cumpărare a fost iunie, cu un plus de 1,3% și a urmat o serie de scăderi de 2,4% și 5% în lunile iulie și august.

ACTUALITATESolstițiul de iarnă 2026 | Când este cea mai lungă noapte din an. De la ce dată se măresc zilele

13:08

FLASH NEWSMega-rețea de contrabandă cu țigări pe calea ferată. 41 de percheziții și aproape 170.000 de țigarete ridicate

13:02

Cum s-a ajuns de la expansiune la declin

În primul deceniu după anul 2000, economia României a traversat o perioadă de creștere, datorată majorărilor salariale, care au reușit să depășească inflația și au dus la o creștere a puterii de cumpărare, spune Socol. „În primul deceniu post-2000, expansiunea economică s-a tradus prin majorări salariale consistente care au depășit inflația, crescând puterea de cumpărare. Indicatorul salariului real (câștigul mediu net ajustat la inflație) aproape că s-a dublat până în 2008.” 

Evoluția câștigului salarial real în România în ultimii 25 de ani

Decilinul României avea să vină odată cu criza globală din 2008-2009, spune economistul. Tăierile salariale din sectorul public, înghețările de venituri și majorarea TVA-ului de către Guvern au dus la ani consecutivi în care puterea de cumpărare a scăzut, -1,5% în 2009, -3,7% în 2010 și -1,9% în 2011. „Criza financiară globală din 2008–2009 a lovit însă puternic România, guvernul a înghețat și chiar tăiat salariile publice”. În 2012, declinul a luat o pauză. Salariile au fost din nou majorate și au dus la o creștere treptată a puterii de cumpărare. Economistul spune că populația avea o putere de cumpărare similară cu vârful din 2008, care indica o revenire completă după cei 6 ani de declin. 

Inflația și măsurile de austeritate au dus la cea mai mare cădere a puterii de cumpărare

În următorii ani, puterea de cumpărare s-a dublat din nou și, potrivit analistului, a fost cel mai rapid avans al veniturilor reale din ultimele două decenii. „Per total, între 2015 și 2019 puterea de cumpărare a salariului mediu s-a dublat”. După perioada bună, au venit pandemia, criza energetică, războiul din Ucraina și inflația din 2020-2022 care au pus pe „hold” această evoluție. Cristian Socol spune că, deși salariile nominale creșteau, scumpirile au determinat ca salariul real să scadă pe întreaga durată a anului 2022. Situația s-a îmbunătățit ușor un an mai târziu când inflația a început să se tempereze iar tensiunile de pe piața muncii au forțat creșterea salarială până la un maxim de +8%.

Nu în ultimul rând, Socol subliniază faptul că totul s-a schimbat în acest an, odată cu inflația persistentă combinată cu măsruile fiscale și cele de austeritate. Puterea de cumpărare a scăzut dramatic în ultimele 3 luni ducând la o scădere dramatică a consumului. Astfel, România a ajuns să aibă cea mai mare prăbușire a puterii de cumpărare din ultimii 25 de ani, și a doua cea mai mare cădere din Uniunea Europeană, conform datelor oficiale ale Eurostat.

„Inversarea de trend s-a realizat în anul 2025: inflația persistentă, măsurile fiscale restrictive și cele de austeritate oarbă au dus la o nouă contracție a salariilor reale. În ultimele 3 luni, puterea de cumpărare a scăzut dramatic, generând prăbușirea consumului.”

RECOMANDAREA AUTORULUI:

Datoria externă a României a sărit în aer în 2025: +18 miliarde de euro de la începutul anului. Povara totală a ajuns la 221 de miliarde de euro, adică aproape 60% din PIB

Alt an, aceleași PROMISIUNI. Bolojan: „TVA-ul sau alte taxe nu vor crește anul viitor. Condiția e să construim un buget serios”