Postul Crăciunului se ține timp de 40 de zile înainte de sărbătoarea Nașterii Domnului. Preoții spun că este o „călătorie spirituală” în care se obișnuiește ca oamenii să nu mănânce carne, lapte, brânză și ouă. Părintele Gabriel Cazacu, preot paroh la Mănăstirea Cașin din București, a explicat, pentru Gândul, ce semnificație are Postul Crăciunului. Totodată, preotul paroh a spus că, în post, ar trebui să ne gândim mai mult la binele aproapelui nostru. Astfel, mulțumirea sufletească va veni nu din ceea ce mâncăm sau evităm, ci din ceea ce dăruim.
Postul Crăciunului este unul al luminii, al bucuriei pentru că oamenii sunt într-o „sfântă așteptare”.
„Înaintea nașterii Domnului, omenirea era în întuneric, așa spun Sfinții Părinți. Toți așteptau împlinirea făgăduințelor, împlinirea prorocirilor, pentru că a existat un fir roșu în tot Vechiul Testament care îl vestea pe Hristos. Toți prorocii au spus că la un moment dat poporul ales va fi salvat, de venirea unui răscumpărător, un mângâietor.
Și atunci oamenii erau într-o sfântă așteptare. Imaginați-vă că stăpânirea romană era un regim foarte autoritar, evreii erau sub această stăpânire și bineînțeles că mulți așteptau cumva o revoltă socială. Așteptau ca un eliberator, un rege al pământului, să se ridice dintre ei și să-i elibereze. Numai că, în chip tainic, în chip nevăzut, Bunul Dumnezeu lucrează acest plan de mântuire, nu doar al poporului ales, ci a întregii lumi și se naște Fiul lui Dumnezeu dintr-o fecioară.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F11%2Fscreenshot-2025-11-21-150937.png)
Părintele Gabriel Cazacu, preot paroh la Mănăstirea Cașin din București
Știm această foarte frumoasă istorisire biblică, în care Mântuitorul se naște într-o peșteră, la marginea unei comunități. Se naște sărac, se naște și este încălzit de răsuflarea animalelor, a necuvântătoarelor, se naște într-o iesle, așezat pe fân, deci nu în condiții de lux, așa cum se naște un fiu de împărat și acest fiu al Împăratului celui ceresc va răscumpăra lumea din păcat și din umbra morții.
Perioada postului ar trebui privită ca o călătorie. Ne îmbarcăm, toți, visăm la o călătorie lungă. Trăim cu această idee că într-o zi ne vom îmbarca pe un vas de croazieră și că vom face o călătorie în jurul lumii. Această călătorie din perioada postului ne apropie de acest mare praznic al nașterii Fiului lui Dumnezeu. Este, dacă vreți, un arc peste timp. La fel, o perioadă plină de încercări, plină de ispite, de războaie, de tot felul de chestiuni care tulbură societatea. Și atunci, oamenii au nevoie de lumină spirituală.
Muncim în fiecare zi, ne facem datoria socială, ne ocrotim copiii, îi îngrijim, îi educăm, dar trebuie să le spunem ceva care este dincolo de lumea materială. Trebuie să le vorbim de lumină, trebuie să le vorbim de ceea ce ne motivează pe noi oamenii să fim mai buni.
Și postul, dincolo de aceste abțineri conștiente și voite de la anumite tipuri de mâncăruri, postul este un îndemn la bine. În post ne schimbăm viața. În post nu mai este vorba doar despre sine, despre mine, este vorba despre aproapele nostru, este vorba despre cei cu care am avut schimburi de idei, cu care am avut diferențe, cu care am avut uneori și conflicte.
Ne recunoaștem starea în care n-am fost foarte buni față de aproapele nostru și împlinim a doua mare poruncă – iubește-l pe aproapele tău ca pe tine însuți și această poruncă se împlinește mai cu seamă în vremea postului. Postul este o stare spirituală care ne apropie de Dumnezeu”, a explicat părintele paroh.
Părintele Gabriel Cazacu spune că este menit să ne regăsim pe noi cu ajutorul postului.
„E o călătorie spirituală și ne eliberăm de toxinele din hrana animală care ne împovărează trupul și ficatul și toate glandele. Ne eliberăm, iată. Avem timp mai mult pentru sufletul nostru. Ne spovedim, ne împărtășim, căutăm biserica, îl căutăm pe duhovnicul nostru și venim către sine. Este o călătorie și către noi. Ce am făcut eu bun? Este o autoevaluare.
Ce am făcut bun în această perioadă. Ce merit eu să primesc de sărbătoarea Nașterii Domnului, că noi primim și facem daruri. Acum, în această perioadă a postului, este despre a dărui și fapte bune. Îți dăruiești ție sănătate, îți dăruiești înfrânare, îl privești pe aproapele tău în ochi, faci o faptă bună, faci voluntariat, mergi într-un așezământ de copii, de bătrâni, într-un spital și dăruiești ceea ce ai în plus”, a precizat Gabriel Cazacu.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F11%2Fscreenshot-2025-11-21-151130.png)
Mănăstirea Cașin din București
Acest post este mai ușor în comparație cu cel al Paștelui, pentru că, din cele 40 de zile, 14 sunt cu dezlegare.
„Se mai numește postul bucuriei, pentru că la capătul acestui post ne așteaptă un prunc care se naște. Deci este o veste extraordinară. Îi îndemnăm așadar pe creștinii cei buni, cei harnici, cei care au înțeles cu adevărat, care nu postesc pentru prima dată. Îi îndemnăm și pe aceia care ne ascultă și ne privesc acum să fie curioși, să descopere bunătatea și binefacerile postului.
Îi îndemnăm pe cei care țin cu regularitate posturile să nu se împovăreze cu foarte multe mâncăruri substitut, mâncăruri care imită gusturile acelea. Poate ne este dor de un gust cu care ne-am familiarizat, dar postul este și renunțare. Renunțăm pentru o perioadă la ceea ce ne face bine, la plăcerile trupului, la plăcerile ochiului, la toate plăcerile acestea care devin cumva suspendate în această perioadă și ne rămâne mult timp, timp pentru noi, timp pentru fapte bune, timp pentru autoevaluare, timp pentru rugăciune”, a îndemnat preotul.
Lăsatul Secului are loc în 14 noiembrie, dar dacă această dată pică miercurea sau vinerea, se lasă sec cu o zi înainte. Postul Crăciunului se încheie pe 24 decembrie.
RECOMANDAREA AUTORULUI: