Postul Crăciunului, între tradițional și modern. Ce se făcea pe timpuri și ce se mai respectă azi

Postul Crăciunului a început vineri 14 noiembrie și durează 40 de zile, până în Ajun. Dincolo de regulile alimentare, postul este plin de interdicții, superstiții și tradiții vechi, unele uitate, dar altele păstrate încă vii în satele României.

Sursa foto: Mediafax

În tradiția ortodoxă, postul Crăciunului nu înseamnă doar renunțare la carne și lactate. Preoții amintesc că postul adevărat începe în inimă, nu în farfurie. Totuși, există reguli clare: fără alimente de origine animală, dezlegare la pește doar în zilele de sărbătoare, vinul și untdelemnul permise doar în anumite zile.

Interdicții de comportament

Pe vremuri, oamenii credeau că postul nu poate fi ținut cu inima tulburată, așa că în această perioadă nu se făceau nunți, botezuri sau petreceri, nu se dansa, nu se bea alcool și nu se fuma.

INEDIT Pompierii au venit cu autospeciale în parcurile pentru copii din Oradea pentru a crea „oaze de răcoare”. Imagini cu „intervenția specială”

23:34

DEZVĂLUIRI Cristela Georgescu, dezvăluiri despre cea mai grea perioadă din viața ei. A traversat „valea morții”

23:09

Pe lângă acestea, era interzis să împrumuți bani sau obiecte de valoare pentru că se spunea că „pleacă norocul din casă”. Și în ziua de azi, odată cu începerea postului de Crăciun, se încheie oficial sezonul nunților.

Superstițiile Postului Crăciunului: ce spuneau bătrânii

Deși multe tradiții s-au pierdut, multe încă se păstrează. Una dintre cele mai cunoscute superstiții era legată de mâncatul după apus. Se credea că după lăsarea serii, sufletele celor plecați umblă prin lume. Mâncarea ținută pe masă după apusul soarelui „chema” spiritele în casă.

Focul trebuie să ardă mereu. Focul din sobă era „paznicul casei”. Dacă se stingea, bătrânii spuneau că spiritele rele pot intra nestingherite. Așa că, în multe sate, până azi, în postul Crăciunului soba nu rămâne niciodată rece.

Ușile și ferestrele să fie bine închise. Se spunea că vântul rece aduce „duhuri rătăcitoare”.

Ritualul fetelor nemăritate. Postul Crăciunului era o perioadă plină de magie. Fetele băteau pernele ca să-și „trezească ursitul”, adunau lemne în fiecare zi de post și fierbeau boabe de porumb fără sare, ca noaptea să vină ursitul să le guste.

Lăsatul Secului. Un ritual foarte vechi în care toate oasele și resturile de mâncare se strângeau într-o față de masă și a doua zi se aruncau la răsărit pentru a hrăni păsările. Se credea că astfel, în primăvară, păsările nu mai stricau recolta.

Sursa foto: Mediafax foto

Tradițiile care s-au păstrat și azi

Deși multe obiceiuri s-au pierdut, câteva au rămas respectate de români. Oamenii încă țin post și respectă regulile alimentare, merg mai des la biserică, aprind lumânări și fac fapte bune. La sate, obiceiurile sunt păstrate cu mai multă strictețe, în special cele vechi. Cu toate acestea, Postul Crăciunului rămâne unul dintre cele mai importante pentru creștini.

Surse foto: Mediafax foto

AUTORUL RECOMANDĂ:

Comentarii 0

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.

Vă rugăm să țineți cont că folosirea injuriilor, a limbajului instigator la ură, a apelurilor la violență sau trimiterea repetată, în mod abuziv, a aceluiași comentariu pot duce nu doar la ștergerea mesajului, ci și la suspendarea temporară a dreptului de a comenta. Site-ul nostru încurajează dezbaterile aprinse, dar civilizate. Vă mulțumim pentru înțelegere și pentru contribuția la o discuție bazată pe argumente, nu pe atacuri.