Indiferent că e scrisă de învingători sau de învinşi, istoria decide uneori să nu devină complice mai ales cu călăii acelora care au iubit libertatea mai presus de tortură. Marţi se împlinesc 25 de ani de la înfiinţarea Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi tot atâţia ani de când istoria a decis să nu mai tacă în faţa călăilor victimelor poliţiei politice. Mai ales dacă aceștia și-au dorit să ocupe o funcţie publică.
Un sondaj INSCOP, realizat în luna iulie a acestui an, arăta că doi din trei români sunt nostalgici ai perioadei comuniste. Arhivele CNSAS sunt mărturia unui episod trist al istoriei care ar trebui studiat tocmai ca să nu mai fie niciodată repetat.
Palatul Parlamentului a fost gazda evenimentului care a marcat împlinirea a 25 de ani la înfiinţarea Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii. Totul a început să se schimbe odată cu proclamaţia de la Timişoara, în 1990.
„Urmează ani grei, dispute politice, legi contestate, lipsă de sediu, lipsă de arhivă. Momentul decisiv vine în 2005 încep transferurile masive mii de dosare, kilometri de documente, care, între 2005 și 2007, intră în depozitele Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității.
Din acel moment, accesul real a trecut, devine posibil în 25 de ani, zeci de mii de oameni și-au citit propriul dosar, peste 3000 de cercetători au lucrat în arhivă, milioane de exemplare de documente au ajuns la instanțe, la victime, la istorici, mii de colaboratori și lucrători ai Securității au fost deconspirați prin hotărâri judecătorești.
Astăzi, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității își continuă misiunea protejarea și deschiderea arhivei Securității pentru cetățeni și cercetători, un act de reparare morală și un instrument esențial pentru democrație”, spun cei de la CNSAS în clipul aniversar.
Preşedintele Constantin Buchet a vorbit cu Gândul despre ce a însemnat poliţia politică din perioada comunistă şi care sunt efectele înfiinţării unei astfel de instituţii.
„Dar avem 28 km liniari care sunt o materie arhivistică, partea unui izvor, a unui patrimoniu național și care încă trebuie explorată din perspectiva scrisului istoric, al cercetării ştiinţifice, a ceea ce înseamnă lucrările de licenţă, de disertație, de doctorat, volume de specialitate, colecții de documente, expoziții care se pot face și vernisaje pe marginea acestui bogat material documentar.
Este a doua arhivă, după cea poloneză, din Europa de Est. Sunt practic trei hale la Popești Leordeni, unde este arhiva principală. Arhiva aceasta, vor fi patru hale, este a doua ca întindere din Europa Est în ceea ce privește securităţile sau poliţiile politice din Europa de Est.”
Dacă ar fi să calculăm în kilometri de autostradă, dosarele pe care CNSAS le are în grijă ar putea să paveze cu succes 200 kilometri de drum, ne mai spune preşedintele Constantin Buchet. Chiar a fost întrebat, la un moment dat, de un parlamentar român ce ar însemna fondul de dosare pe care CNSAS îl are în grijă şi i s-a răspuns că „mai mulţi km decât km de autostradă” pe care-i avea România la momentul respectiv.
„La comisia de buget, am avut întrebare a unui distins parlamentar și am spus 200 km. La ora aceea, era mai mult decât se făcuse în regim de autostradă, ca infrastrcutură în România.”
În 2025-2026, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității va prelua președinția Rețelei Europene a Arhivelor fostelor poliții secrete, un pas major spre recunoaștere și responsabilitate internațională. Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității 25 de ani de acces la dosar, 25 de ani de acces la adevăr.
RECOMANDAREA AUTORULUI: